Un eveniment ce riscă să treacă neobservat este vizita în România a prim vicepreședintelui Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans. Cu o aroganță și un tupeu ieșite din comun, socialistul olandez le-a arătat românilor că în accepțiunea unora dintre personajele de la Bruxelles, românii sunt considerați o subspecie, o cantitate neglijabilă, care musai trebuie să se conformeze liniilor trasate de la vârful uniunii. Spun asta, pentru că declarațiile publice ale socialistului olandez, pliate pe retorica stearpă a luptei anticorupție, pur și simplu au fost umilitoare. Reprezentant la vârful UE al unui stat unde scandalurile de evaziune financiară și corupție, petrecute în jurul celei mai importante bănci olandeze, respectiv ING, au marcat presa europeană a ultimilor luni, Frans Timmermans a venit în România precum vechilul pe moșie, având tupeul să facă declarații cu expresii de genul „vreau să văd” , „să mi se arate” , „să mi se demonstreze”. A fost un eveniment pe care retorica publică adoptată de Timmermans la București l-a transformat într-un exercițiu de imagine care nu are nicio legătură cu principiile ce ar trebui să guverneze relațiile dintre statele membre ale Uniunii Europene, a căror bază sunt cooperarea, respectul reciproc, participarea tuturor la decizia colectivă ori egalitatea între toți membrii înaltului for continental.

Interesant este faptul că Frans Timmermans s-a întâlnit public cu cei mai mulți dintre cei identificați ca fiind exponenții statului paralel ori lacheii acestui sistem, încercând să sufle în pânzele zdrențuite ale pretinsului „stat de drept”, a acelui sistem care „paradea” la cetățeni din motive cu totul altele decât cele penale și care, așa cum a decis CCR, ancheta oameni ilegal, în baza unor „protocoale secrete” ilegale, în care un serviciu secret întocmea, fără niciun fel de atribuții, dosare penale incomozilor.

În opinia mea, maximul de tupeu a fost atins de olandez în momentul în care le-a sugerat parlamentarilor români să nu mai legifereze fără consultarea Bruxelles-ului și să nu mai facă modificări ale legislației românești fără acordul Bruxelles-ului. O declarație vădit în contradicție cu orice normă de bun simt, ce guvernează relațiile dintre statele membre ale Uniunii Europene. Profund jignitor și oripilant tupeul acestui olandez ce se identifică a fi socialist, exponent al unui partid pe care electoratul olandez l-a trecut la și altele și care a ajuns prim vicepreședinte al Comisiei Europene și cu voturile reprezentanților socialiștilor români din Parlamentul European, voturi deloc puține în arhitectura instituțiilor europene. Nu e aici locul în care ar trebui să îmi manifest colocvial disprețul pentru Frans Timmermans și pentru cei care au organizat această chermeză televizată, în care olandezul a fost premiat pentru nu știu ce. M-aș limita la o singură întrebare la care ar trebui să reflectăm: Mai este România un stat suveran?

A, și dacă tot ne referim la Frans Timmermans și la ceremonia în care SNSPA l-a „premiat”, poate nu ar fi rău să reflectăm la atitudinea lui Ponta în fața lui Coldea și modul slugarnic în care fostul premier al României - care și-a dat demisia pe Facebook precum dai „block” unor prieteni nedoriți - îi strângea mâna cu capul aplecat unuia dintre artizanii sistemului viciat care azi, cu ultimele resurse încearcă să mențină controlul asupra societății românești.