Unul dintre cele mai importante evenimente ale ultimului deceniu, ale cărui coordonate sunt înscrise pe axele globalizării şi integrării, a avut loc la Tirana, în Albania, între 16 şi 19 noiembrie 2009, şi a fost organizat de Societatea de Cultură Macedo-Română, Fundaţia “Andrei Şaguna” şi Suţata Culturalâ a armânilor ditu Arbinişii, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Astfel, sub egida Congreslu Armânescu - “Armâni tu Uniunea Evropeanâ, azâ ş-tu chirolu di mâni” (Aromânii în Uniunea Europeană, prezent şi perspective), s-au reunit, la Tirana, reprezentanţi ai organizaţiilor aromâne din România şi Albania (Societatea de Cultură Macedo-Română, Fundaţia “Muşata Armână”, Asociaţia “Picurarlu de la Pind”, Asociaţia Culturală “Veria”, Asociaţia Culturală “Cârlibana”, Asociaţia Culturală “Aromânii din Albania”) şi oficiali din diferite domenii cultural şi social interconectate, pentru a decide asupra problematicii, extrem de spinoase, a destinului aromânilor în contextul actual – cultural, social, politic, geopolitic, umanist – impus de normele şi criteriile convieţuirii europene. Dezbaterile s-au concretizat într-o Rezoluţie cu 11 puncte, cu caracter oficial, act care aduce la cunoştinţa autorităţilor din statele de origine ale aromânilor, iminenţa dispariţiei aromânilor, prin nerecunoaşterea acestora ca minorităţi în statele de origine (nu în România), prin marginalizarea socială şi culturală, implicând lipsirea acestora de drepturile ce li se cuvin, de acces la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă. De asemenea, Rezoluţia atrage atenţia asupra unor entităţi “neoaromâniste” cu falsă legitimitate, care ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene. Actul condamnă ca falsă, aberantă şi periculoasă, teza potrivit căreia aromânii (“macedonarmânii”) ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. (“Aromânii au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc”).

“CEEA CE NE LEAGĂ ESTE MAI IMPORTANT DECÂT CEEA CE NE DESPARTE”

“Prin această Rezoluţie, vocea aromânilor devine mai puternică. În România, aromânii sunt prinşi la mijloc între interesele statului şi ale unor organizaţii care încearcă acreditarea ideii că aromânii nu sunt români şi că, implicit, ar trebui să lupte pentru a dobândi statutul de minoritari în România. Ei susţin că aromâna nu este un dialect al limbii române, ci este o limbă distinctă. Păi atunci şi moldoveneasca este o altă limbă, nu? Deşi este aberant, acest conflict poate avea consecinţe grave, de aceea, Rezoluţia va fi trimisă la forurile europene pentru a arăta adevărata faţă a lucrurilor”, a declarat, în încheierea Congresului, rectorul Universităţii “Andrei Şaguna”, prof. Aurel Papari.

“PÂNĂ NU TE VEI IDENTIFICA CU NEAMUL, NU VEI FI MARE PATRIOT. NOI NU VREM DECÂT SĂ NE APĂRĂM ROMÂNITATEA PENINSULARĂ, MAI ALES ACUM, ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ. FACEM PARTE DIN PATRIMONIUL EUROPEAN”

În acest context, şi plecând de la conceptul invocat de Înalt Prea Sfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, al lucrării împreună, Ambasadorul României în Albania, Excelenţa Sa Viorel Stănilă a tras un asurzitor semnal de alarmă: “Tot ceea ce s-a stricat în 45 de ani de comunism şi aproape 20 de ani de tranziţie, trebuie refăcut în maximum patru ani, iar greutăţile sunt mari. Eliade spune “dă, Doamne, celor buni unitatea celor răi”. Atenţie! Există tot felul de rătăciri între aromâni, şi, pentru că nu li se pune capăt, cauza aromânească va ajunge, din pure interese financiare, obiect de troc la nivel european. Dacă nu veţi şti să vă uniţi şi să căpătaţi amploarea necesară, europeană, veţi dispărea”.

“PENTRU AROMÂNI, VIITORUL ESTE UN AVERTISMENT!”

“Această fragmentare bazată pe orgolii economice, politice, chiar personale, este extrem de periculoasă… Ori de câte ori o etnie este fragmentată, este ameninţată cu pieirea. De aceea, consider că problema aromânilor este foarte gravă. Mai mult, în momentul de faţă, se speculează, în zona aceasta tulbure, între încurajarea minorităţilor în cadrul apărării drepturilor omului şi între aplatizarea culturală şi a diferenţelor culturale în cadrul procesului de globalizare”, a explicat, în acelaşi context, directorul Institutului de Antropologie al Academiei Române, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici. (Va urma)