Preşedintele american a propus ca SUA şi Rusia să îşi reducă cu o treime armele strategice nucleare şi a îndemnat la o reducere cu o treime a arsenalelor nucleare tactice în Europa, în cadrul unei mult-aşteptate întâlniri cu Vladimir Putin, care a avut loc în cadrul summit-ului G8. Obama a prezentat aceste propuneri şi în importantul discurs susţinut la Berlin, angajându-se totodată să participe la un summit privind securitatea nucleară, la Haga, anul viitor, şi să organizeze un summit echivalent în ultimul an al preşedinţiei sale, în 2016. Liderul de la Casa Albă este convins că SUA şi aliaţii lor vor putea menţine un nivel credibil al disuasiunii nucleare, reducând cu până la o treime focoasele rachetelor nucleare strategice, sub nivelul prevăzut de noul tratat START. Această propunere a liderului de la Casa Albă, aflat la al doilea mandat, este o încercare de a-şi consolida imaginea istorică de pacifist.

Liderul de la Kremlin consideră că în negocierile pentru dezarmarea nucleară trebuie incluse şi alte ţări care deţin arme atomice, fiind pentru prima dată când aceste state terţe sunt evocate de o mare putere. Situaţia de acum nu este cum era în anii 1960 - 1970, când doar SUA şi Uniunea Sovietică purtau negocieri pentru reducerea armamentului atomic. Putin a declarat că părţile ar trebui să continue discuţiile pe această temă în timpul vizitei lui Obama în Rusia, pentru summit-ul G20 din 5 şi 6 septembrie. Deocamdată, cei doi foşti inamici din timpul Războiului Rece au convenit să îşi reducă stocurile la 1.550 de ogive nucleare. În final, Rusia a ţinut să sublinieze că nu va permite un dezechilibru în disuasiunea nucleară.

NEGOCIERI ŞI CONCESII Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, la rândul său, că încă mai există neînţelegeri în legătură cu amplasarea scutului antirachetă american în Europa, dar că Moscova şi Washingtonul ar trebui să crească transparenţa acţiunilor legate de dispută. Scutul american antirachetă din Europa, despre care NATO şi SUA susţin că are ca scop să contracareze ameninţările din partea Coreei de Nord şi Iranului, a fost o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane de mai mulţi ani. Rusia şi NATO au fost de acord, oficial, să coopereze pe această temă la summit-ul NATO din 2010, de la Lisabona, dar negocierile s-au concentrat în parte pe cererile Rusiei de garanţii legale că sistemul nu va viza capacităţile sale de disuasiune. La jumătatea lunii martie, SUA au anunţat că îşi modifică sistemul de apărare antirachetă, abandonând planurile de staţionare a unor interceptori SM-3 IIB în Polonia în 2022. Oficialii ruşi au răspuns că aceasta nu are nimic de-a face cu îngrijorările lor cu privire la scutul antirachetă din Europa şi au reiterat cererile lor de garanţii legale că nu vor fi vizate forţele nucleare strategice ale Rusiei. Analiştii s-au grăbit să interpreteze schimbările de plan ale oficialilor americani drept o concesie făcută Rusiei, dar aceştia au respins această sugestie.