Arta împotriva noii cenzuri

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Arta împotriva noii cenzuri

Cultură 25 Octombrie 2006 / 00:00 716 accesări

Încă din data de 25 iunie se fac încercări în a informa opinia publică despre Articolul 13 din Proiectul de lege privind libertatea religioasă şi regimul cultelor votat deja în Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Acesta prevede că: “În România, sînt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase”. În spatele acestei prevederi s-ar putea ascunde grave limitări ale libertăţii de exprimare şi libertăţii de conştiinţă, drepturi fundamentale ale fiinţei umane. În cazul adoptării unui astfel de articol de lege în plenul Camerei Deputaţilor, ar putea fi justificată interzicerea a numeroase cărţi, lucrări plastice, filme, piese de teatru, concerte sau trupe rock.

Aderarea României în Uniunea Europeană este un eveniment care, pe lîngă implicaţiile economice şi sociale, presupune şi ralierea la un spaţiu al civilizaţiei libertăţii, în care libertatea de exprimare, libertatea de conştiinţă, toleranţa interconfesională şi spiritul critic reprezintă valori fundamentale, inviolabile. Nu poate fi decît de-a dreptul inacceptabilă votarea unor articole de lege străine de spiritul şi valorile europene. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor au votat deja un articol de lege ce va îngrădi grav libertatea de exprimare şi libertatea de conştiinţă. Articolul 13 din Proiectul de lege privind libertatea religioasă şi regimul cultelor prevede că: “În România sînt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase”. Urmează ca plenul Camerei Deputaţilor să accepte sau să respingă acest articol. Votul în plenul Camerei Deputaţilor a unor astfel de restricţii şi promulgarea de către preşedintele ţării a unei legi conţinînd prevederea menţionată, ar reprezenta o gravă încălcare a încrederii acordate de cetăţeni. Ca temelie legală pentru menţinerea unui climat de toleranţă confesională în România este suficient articolul 29 (4) din Constituţie care stipulează: "În relaţiile dintre culte sînt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă". În timp ce limitarea din articolul 29 din Constituţie este justificată din motive ce ţin de pace socială şi respect între culte şi reprezentanţii acestora, articolul 13 al proiectului de lege propus de Ministerul Culturii şi Cultelor, extinde abuziv restricţiile asupra fiecărui cetăţean şi impune o nouă cenzură în România, intrînd în conflict cu articolul 30 din aceeaşi Constituţie ce prevede: (1) "Libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sînt inviolabile" şi (2) "Cenzura de orice fel este interzisă".

În aparenţă, textul proiectului de lege vizează impunerea unei anumite decenţe în discursul şi exprimările publice. Dar, astfel, societatea românească nu mai acordă nicio şansă bunului simţ, educaţiei şi eticii, la latitudinea cărora, în orice grup social, operează decenţa. În fapt, acesta ar putea deschide calea unei noi cenzuri. O serie întreagă de cărţi de filosofie sau beletristică ar putea fi considerată ofensatoare pentru unele culte şi interzisă. Romane şi ecranizări, precum "Codul lui Da Vinci" sau "Patimile lui Hristos", piese de teatru, precum "Evangheliştii" de Alina Mungiu, sau concerte cu formaţii considerate “sataniste” ar putea fi, de asemenea, interzise. Ţările europene şi-au asumat acele valori care au transformat continentul într-un spaţiu al toleranţei confesionale şi al libertăţii de a critica şi chestiona orice autoritate sau doctrină, fie politica sau religioasă. Aceste valori au devenit parte constitutivă a sistemului democratic. Dar acestea nu se impun nicăieri de la sine şi nu vor rezista decît în măsura în care sînt apărate în permanenţă faţă de noile ameninţări. Instinctele democratice ale unei ţări se verifică în astfel de situaţii critice, cînd drepturile fundamentale riscă să fie restricţionate.

Pentru foarte mulţi cetăţeni libertăţile şi drepturile fundamentale ale fiinţei umane nu reprezintă literă moartă. Este imperativ să fim conştienţi de acest lucru şi de importanţa respectării drepturilor omului într-o societate ce se doreşte democratică. Pentru cei care preţuiesc libertatea, spiritul critic, toleranţa confesională, valori ce s-au impus în spaţiul european după secole de conflicte şi persecuţii religioase, această nouă cenzură este inacceptabilă. Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, Asociaţia Pro Democratia, Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Accept, Centrul de Studii Internaţionale, Ombudspersons for National Minorities, Centrul de Resurse Juridice, Miliţia Spirituală au făcut cele mai mari eforturi pentru a atrage atenţia asupra acestei îngrădiri a unei libertăţi atît de greu cîştigate. Protestul lor este organizat sub forma unui concert ce va avea loc în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, sîmbătă, începînd cu ora 17.30. Se doreşte reafirmarea valorilor artei şi libertăţii a căror limitare abuzivă riscă să golească de conţinut aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Concertul va fi susţinut de Luna Amară, Vama, Florin Chilian, Raza, Ţapinarii, Sarmalele Reci, Altar, Buricul Pămîntului, Impant pentru refuz, cu recitaluri de cîte 20 de minute. Circa o sută de voluntari vor participa la acest eveniment, ce se doreşte a fi o manifestare antireligioasă. Lîngă scenă va fi amenajat un spaţiu dedicat artei plastice unde vor fi expuse lucrări legate de tema protestului. Publicul va putea semna o scrisoare deschisă adresată Camerei Deputaţilor şi Preşedinţiei României pentru a fi respins acest articol de lege antidemocratic şi se vor putea face donaţii pentru susţinerea campaniei civice privind apărarea libertăţii de exprimare. Scrisoarea deschisă poate fi semnată şi online pe site-ul www.humanism.ro

Prin acest demers se cere Camerei Deputaţilor respingerea articolului 13 din Proiectul de lege privind libertatea religioasă şi regimul cultelor.



12