ARTA PE STICLĂ Mai sunt doar şase zile până la închiderea târgului de toamnă de la Pavilionul Expoziţional. Producătorii spun că, în cele 11 zile de până acum, vânzările au mers mai bine decât se aşteptau. Pe lângă standurile cu fructe şi legume sau cele cu delicatese din brânză şi carne, la Sărbătoarea Recoltei au venit şi câţiva meşteri populari, care le oferă pasionaţilor de artă tradiţională obiecte realizate manual. La târg, publicul se poate întâlni cu creatori populari din Suceava, Cluj, Harghita şi Constanţa, ale căror produse - ţesături, obiecte din lemn şi piele, ceramică şi podoabe - constituie o atracţie pentru publicul larg. Printre expozanţi se numără şi Adam Curta, un ardelean din inima Transilvaniei, care locuieşte în localitatea Luna de Jos, zona Gherla. Îmbrăcat în straie populare specifice zonei - opinci, nădragi, „cămeşă cu bumbuţi“ (nasturi - n.r.), ilic şi straiţă -, Adam Curta încearcă să-i impresioneze pe dobrogeni cu icoane pe sticlă lucrate de el şi soţia sa, Liana. „Pasiunea pentru picturile pe sticlă o am de mic copil. Până în ’90 lucram doar pentru mine, iar după aceea am început să şi vând. Pe parcurs, mi s-a alăturat şi soţia, care avea, la rândul ei, talent la pictură”, a spus Adam Curta. El a adăugat că în ’91 a înfiinţat la Cluj, în cadrul şcolii pentru copii cu deficienţe de vedere, primul cerc de pictură din ţară. „Tradiţia pictării icoanelor pe sticlă se trage din zona Gherla, unde, în secolul XVII, a fost înfiinţată prima şcoală de icoană pe sticlă”, a afirmat Adam Curta. Pe lângă icoane, ardeleanul mai are la vânzare şi mărgele confecţionate manual, ouă din plastic ţesute cu mărgele şi cocarde tricolore cu stema ţării şi cu chipul lui Avram Iancu.

SIMBOLURILE ROMÂNEŞTI Meşterul spune că a venit la toate ediţiile Sărbătorii Recoltei, unde s-a împrietenit cu mulţi dobrogeni. „Sunt impresionat de căldura cu care se înţeleg minorităţile din Dobrogea. Nu am auzit ca românii să se învrăjbească cu vreo minoritate anume. La noi în Ardeal, însă, lucrurile stau cu totul altfel”, spune, oftând, Curta. El a adăugat că, bineînţeles, cele mai mari probleme în Ardeal le creează ungurii. „Personal, am câţiva prieteni unguri, dar cei mai mulţi au o ură împotriva noastră. Spre exemplu, un taximetrist din Cluj pur şi simplu nu a vrut să mă ia pentru că nu vorbeam ungureşte. Este strigător la cer ce se întâmplă în Transilvania. Nimănui nu-i pasă. Ne simţim străini în ţara noastră”, povesteşte Adam Curta. Mai trist, spune artistul, este că nici politicienilor români din Ardeal nu le pasă. „Cel mai mult m-a durut atunci când fostul premier Emil Boc, un ardelean de-al nostru, nu a reacţionat de niciun fel când o păpuşă de paie, îmbrăcată în straie tradiţionale româneşti şi care-l reprezenta pe liderul revoluţiei transilvănene din 1848, Avram Iancu, a fost spânzurată în piaţa din oraşul Miercurea Ciuc, de Csibi Barna, un extremist de etnie maghiară”, a spus Curta. Ironia sorţii face ca artistul să se tragă dintr-o mamă de etnie maghiară. „Mama a fost unguroaică, iar tata român, dar în familie am învăţat să simţim româneşte, pentru că România este ţara în care trăim şi de aceea trebuie s-o respectăm. Din acest motiv, la orice târg mă duc, mă îmbrac în port popular. Este felul meu de a promova ţara”, a spus Curta, care se laudă cu faptul că a vândut până acum peste 3.500 de icoane în toată lumea.

ORGANIZARE Aflată la a şasea ediţie, sărbătoarea de la Pavilionul Expoziţional este organizată în premieră de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) împreună cu entitatea similară din Tulcea. Dacă, iniţial, perioada de desfăşurare era între 27.09 - 06.10.2013, din cauza condiţiilor meteo de la începutul săptămânii trecute, organizatorii sărbătorii au hotărât, la solicitarea producătorilor, prelungirea evenimentului până în 13 octombrie. „Motivul principal este determinat de faptul că agricultorii nu pot intra în câmp pentru a culege produsele destinate comercializării”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. Programul de vizitare este, zilnic, între orele 9.00 şi 20.00. Pentru Sărbătoarea Recoltei, RATC Constanţa prelungeşte traseele liniilor 40 şi 102 până la Pavilionul Expoziţional. Autobuzele vor opri în staţia special amenajată din faţa Pavilionului Expoziţional, pe sensul spre Centru.