Cele patru săli generoase ale Muzeului de Artă găzduiesc, timp de trei săptămâni, o expoziţie cu care publicul constănţean este mai puţin obişnuit: „Bărbaţi în arta textilă românească”. Expoziţia de tapiserie haute-lisse, instalaţii şi imprimerie, este o ocazie rară pentru pasionaţii de artă dornici să facă un periplu în universul magic al „artei firului”, care s-a dezvoltat în Evul Mediu şi continuă să fascineze şi în contemporaneitate.

Chiar dacă, în imaginarul colectiv, arta ţesutului este asociată cu feminitatea - să ne gândim la celebra pânză a Penelopei - nouă membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România demonstrează prin această expoziţie că şi bărbaţii se pricep la ţesut. Pentru cunoscători nu este însă nimic neobişnuit, invocându-se câteva nume ilustre. Artistul francez Jean Lurcat a revoluţionat arta tapiseriei în secolul al XX-lea şi însuşi Picasso a folosit acest mijloc de expresie. „Temerarii” protagonişti ai acestei manifestări sunt: Daniel Bălănescu, Traian Şt. Boicescu, Ion Deac Bistriţa, Vasile Dobre, Gheorghe Gogescu, Vintilă Mihăescu, Mihai Moldovanu, Alexandru Dan Liviu Roşeanu şi Nicolae Zîmbroianu

A face tapiserie în zilele noastre este dificil şi costisitor. Există puţini artişti decoratori care mai ştiu această meserie. Tapiseria a apărut încă din Evul Mediu, având o funcţie estetică, dar şi practică: pentru a încălzi atmosfera, a o decora şi pentru a ţine cald în castelele reci ale artistocraţiei. O revoluţie în domeniu apare abia în secolul al XVI-lea, când artiştii nu mai apelează la ajutorul meşterilor ţesători, ci se aşază ei înşişi la gherghef să ţeasă. Una dintre cele mai faimoase tapiserii, cunoscută din perioada medievală, este „Dama cu licornul”. În secolul al XX-lea, artistul francez Jean Lurcat a repus în drepturi această artă, aducând-o la strălucirea de altădată. Din această perioadă datează marile opere ale artiştilor români precum regretatul Ion Nicodim şi Şerbana Drăgoescu, care au fost distinse cu importante premii.

„Expoziţia este efortul unei generaţii, din care face parte şi Şerbana Drăgoescu, care a înregistrat revirimentul tapiseriei româneşti, după perioada medievală şi după o foarte îndelungată absenţă. Aceşti artişti au făcut un efort de readucere a tapiseriei printre artele majore şi printre elemente şi tendinţele majore ale perioadei contemporane”, a subliniat criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu. Vizitatorii sunt aşteptaţi să descopere compoziţii abstracte (Mihai Moldovanu), flori, „porţi de altar” (Vasile Dobre), „fosile” (Traian Şt. Boicescu) „zboruri” (Gheorghe Gogescu), „Universuri apropiate” (Nicolae Zîmbreanu) sau „vise” (Vintilă Mihăescu). Un punct central şi de interes îl constituie lucrarea „Vânătoare”, realizată de Alexandru Dan Liviu Roşeanu, care creează o punte între lumea medievală şi contemporaneitate.

Expoziţia „Bărbaţi în arta textilă românească” este organizată de Muzeul de Artă Constanţa, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România.