Aproximativ 50 de solişti lirici, corişti şi împătimiţi ai operei s-au întâlnit, ieri, în faţa fostului Teatru Naţional de Operă şi Balet (TNOB) „Oleg Danovski”, pe faţada căruia au fost arborate fâşii de pânză neagră. Scopul întâlnirii a fost acela de a discuta detaliile protestului paşnic de astăzi, din faţa Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). Artiştii vor pleca într-un marş al tăcerii, de la ora 10.00, din faţa fostului teatru - unde, în urmă cu doar câteva zile, încă mai fiinţa Compania de Operă - spre sediul CJC, pentru a protesta împotriva efectelor aberantei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului (OUG) 63/2010, aprobată de Guvernul Boc. Ca urmare a acestei hotărâri, artiştii teatrelor din subordinea CJC sunt asimilaţi funcţionarilor publici, iar Opera Constanţa - compartimentele Cor, Solişti şi Studii Muzicale, cu o istorie de mai bine de jumătate de veac, este ştearsă de pe harta culturală a Constanţei. Pentru a-şi susţine demersul, artiştii lirici constănţeni au strâns, deja, de marţi seară şi până ieri, la amiază, 2.000 de semnături, pe care le vor anexa la petiţia care va fi înmânată, astăzi, preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu.

● Soarta Operei, pecetluită? ● Potrivit purtătorului de cuvânt al CJC, Cristian Moldovanu, asupra acestei decizii impuse de guvern se poate reveni printr-o măsură similiară. „Pentru cei de la Bucureşti suntem funcţionari de mâna a doua, pe spinarea cărora se pot face reduceri. Ei au ajuns să ne împartă în funcţionari publici guvernamentali, mă refer la cei din ministere şi din prefecturi şi în funcţionari publici şi bugetari de mâna a doua: cei de la autorităţile locale, artiştii din teatre, muzeografii, cei din sănătate şi cei din învăţământ. Au reuşit să creeze disensiuni între noi. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi şi să luăm o altă decizie nu ar fi Opera sacrificată, ci un alt grup ar ieşi să protesteze”, a declarat purtătorul de cuvânt al CJC, Cristian Moldovan.

● Protestele artiştilor ● „Vreau să protestez faţă de aberanta Ordonanţă cu nr. 63 a Guvernului României, care este imbecilă şi care se referă, în primul rând, la a atinge, în mod nejustificat, acel spaţiu de cultură şi de civilizaţie care nu are nicio legătură cu restructurarea administraţiei locale (...). Când în România un teatru se desfiinţează, ministrul Culturii ar trebui să-şi dea demisia, pentru că acest teatru nu este al ministrului, nu este al ministerului, este un teatru al oamenilor (...). Gândiţi-vă că sunt artişti care nu au avut copilărie, care nu au avut adolescenţă, că ei fac înaltă performanţă de la patru-cinci ani. Unde să reciclezi un artist care nu face decât muzică? Stimaţi guvernanţi, lăsaţi Opera în pace, pentru că veţi face o penibilă economie, dar incultura este mult mai scumpă şi pe aceea nu o veţi recupera niciodată”, a spus soprana Florenţa Marinescu, fostă prim-solistă lirică a Operei constănţene, în aplauzele artiştilor prezenţi.

Deşi nu a fost prezentă la întâlnirea de ieri, fostul director al fostului TNOB „Oleg Danovski”, Daniela Vlădescu, a susţinut cauza colegilor săi, la Bucureşti. Soprana a fost în audienţă la ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, de la care a obţinut promisiunea că se va gândi la o soluţie care să repare situaţia creată în defavoarea culturii.

Cel mai fidel spectator al operei, Remus Alexandrescu, care, în cei peste 50 de ani ai Operei constănţene, nu a pierdut niciun spectacol, fosta solistă Gabriela Popescu, una dintre cele mai fervente melomane, fosta directoare a grădiniţei Andersen, din cadrul Colegiului Naţional de Arte, Reghina Drăghici, pensionară şi bunică, s-au aflat, ieri, alături de artişti. Rapsodul popular Constantin Iopşa Dobrogeanul a spus că ar fi dispus să doneze din pensia sa câte 100 lei pe lună, numai să nu se desfiinţeze Opera, afirmând că, în semn de protest, îşi va da foc în faţa teatrului.

● Destine spulberate ● Nu numai că nu mai au un loc de muncă, dar aproximativ cinci familii de artişti sunt aruncate în stradă, pentru că nu mai beneficiază de locuinţa de serviciu. La cei 46 de ani, din care două decenii au fost dedicate scenei, apreciata soprană Elena Rotari - care nu şi-a luat nici măcar concediu de maternitate, numai din dorinţa de a cânta pe scenă - se gândeşte să se întoarcă în Federaţia Rusă, pentru că aici nimeni nu angajează un şomer de vârsta a doua. Şi destinul fiicei sale mai mari, Maria Rotari, este pecetluit, gândul de a forma o familie fiind înăbuşit în faşă, mai ales că acum nu mai are nici măcar salariul de aproximativ 500 lei. Tânăra este însă „optimistă”, sperând că, spre deosebire de mama sa, poate ar fi angajată ca... vânzătoare. Şi fostul director al Companiei de Operă, basul Constantin Acsinte, deşi pensionar de la 1 iulie, îşi sprijină colegii, avansând ideea de a se menţine un nucleu al fostei companiei, dorind chiar să cânte gratuit.

● OUG cu numărul fatidic 63 ● Guvernul a impus CJC ca din cele 1.021 de posturi, cât numărau toate instituţiile subordonate, să rămână, conform ordonanţei, 668. Pentru a se conforma prevederilor ordonanţei a căror nerespectare face obiectul sancţiunii penale, în cadrul şedinţei de consiliu din 15 iulie, conducerea CJC s-a văzut nevoită ca, pe lângă funcţionarii din aparatul propriu, să reducă şi din numărul angajaţilor de la teatrele şi muzeele constănţene. Pentru a evita concedierea unui număr mai mare de artişti sau muzeografi, conducerea CJC a decis comasarea instituţiilor de cultură şi, implicit, desfiinţarea Companiei de Operă, pentru ca reducerea masivă a posturilor să fie făcută în zona personalului administrativ.

În aceste condiţii, al doilea oraş din România, capitala turismului autohton, Constanţa, rămâne fără unul dintre simbolurile care ne reprezenta şi îi făcea invidioşi până şi pe turiştii canadieni, care se bucurau să asculte în vechiul Tomis operă şi operetă de calitate.

● ANUC ia atitudine ● Pentru a schimba ceva în contextul actual, Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC) a adresat, ieri, o scrisoare deschisă autorităţilor centrale, cu privire la aplicarea prevederilor OUG nr. 63. În memoriul semnat de preşedintele în exerciţiu al ANUC şi preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, arh. Peter Derer, în numele Consiliului de conducere al ANUC - preşedintele interimar al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, acad. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicolgilor din România, Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu şi preşedintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru - se precizează că „probabil aceleaşi distrugeri ale „infrastructurii” instituţionale culturale (n.r. - după „modelul” Constanţei) vor urma în Arad, Braşov, Timişoara, Târgovişte şi în multe alte localităţi ale ţării”.