Oficialii din Sănătate încearcă, din nou, stoparea exodului medicilor, exod care este cauzat, în principal, de lefurile mult prea mici ce sunt acordate în sistemul sanitar autohton. Se mizează, de această dată, pe reuşita în ceea ce priveşte aplicarea modelului spitalelor din Franţa. Astfel, medicilor li se va permite să profeseze în spitalele publice (care vor avea şi secţii/clinici private) şi în clinicile/secţiile de stat, fie cu normă întreagă, iar după program şi în cele private, fie cu normă redusă în cele de stat, iar restul orelor - în cele private. „Vorbim despre un proiect privind creşterea veniturilor medicilor, prin care urmărim şi reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din Sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii. Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv şapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat”, a explicat, ieri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. O altă opţiune a medicului ar fi să lucreze doar câteva ore în spitalul public, iar în rest, într-o unitate sanitară privată. „Aşadar, medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia şi atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă”, a spus ministrul Sănătăţii. În aceste condiţii, pentru medicii care aleg prima variantă, respectiv aceea de a fi cu normă întreagă la stat, spitalele vor pune la dispoziţia lor secţii sau paturi private. „Fiind vorba despre un sistem privat, consultaţiile în aceste secţii vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tariful perceput de unitatea sanitară pentru secţia sau paturile private va fi afişat. O cotă din tariful pe care îl încasează medicul îl pune la dispoziţia echipei cu care lucrează, iar o parte, spitalului”, a explicat demnitarul. Din suma încasată de către medic, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului, a mai spus ministrul, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăşi 20% din totalul celor publice. Potrivit lui Nicolăescu, acest proiect va fi aplicat mai întâi în sistem-pilot, în primul semestru din 2014. Proiectul a fost pus de ieri în dezbatere publică pentru 30 de zile. „Vom analiza observaţiile primite, iar de la 1 septembrie proiectul îşi va urma traseul, astfel încât până la sfârşitul anului să se poată face evaluările şi modificările pentru ca, atunci când intră în vigoare, să fie un proiect bun”, a spus Eugen Nicolăescu. Oficialul susţine că acest proiect are succes în multe spitale din Franţa.

TREBUIE SCHIMBATĂ LEGEA Managerul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa „Sf. Apostuol Andrei” -, dr. Dan Căpăţână, susţine implementarea proiectului, apreciindu-l ca fiind atât în avantajul medicilor, cât şi al spitalului. „Acest sistem este aplicat cu succes în multe ţări, nu doar în Franţa. Eu sunt pentru aplicarea lui fără discuţie, însă trebuie modificată Legea 95, Legea Sănătăţii, pentru că se specifică faptul că spitalele mari, de urgenţă, aşa cum este şi spitalul nostru, nu pot avea secţii/clinici private. Or, dacă stăm şi ne gândim, în marile spitale pot fi efectuate servicii medicale cu risc ridicat, existând o posibilitate terapeutică importantă. Marile spitale au servicii de terapie intensivă performante, au specialişti. Pot fi efectuate intervenţii complexe”, a declarat managerul SCJU, dr. Căpăţână.