O doză din aluminiu se biodegradează în aproximativ 400 de ani, în timp ce produsele din sticlă nu se dezintegrează niciodată. Dacă aceste deşeuri nu ajung unde le este locul - în coşul pentru reciclat - urmaşii copiilor noştri vor suferi de pe urma trecerii noastre prin lume. Aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit, mai ales că ieri am avut un motiv în plus de a reflecta la toate aceste lucruri: Ziua Mondială a Mediului, care se celebrează, anual, pe 5 iunie. Cu această ocazie, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (CMSN) Constanţa a fost gazda întâlnirii prilejuite de marcarea acestei sărbători. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului (APMC), Universitatea Maritimă Constanţa (UMC), Centrul de Scafandri, Liga Navală Română şi Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Forţele Navale, a reunit nume sonore din mediul ştiinţific şi academic constănţean, precum şi autorităţi în domeniu. Teoretic, ştim cu toţii că este necesar să protejăm mediul şi resursele naturale. În practică, oare câţi dintre noi întreprind acţiuni în această direcţie? În acest sens s-au desfăşurat discuţiile pe tema protejării naturii. Tema majoră a discuţiilor propusă pentru evenimentul din acest an de către Programul pentru Mediul Naţiunilor Unite (UNEP), a vizat iniţierea unui campanii antirisipă a alimentelor. În sondaje, România se situează pe locul 10 în topul ţărilor europene care generează cele mai multe deşeuri alimentare, astfel că fiecare român aruncă, în medie, 100 de kilograme de deşeuri alimentare. „Există ţări care acum suferă în privinţa foamei. O treime din alimentele produse la nivel global ajung deşeuri, în vreme ce peste un miliard de oameni din lume se duc la culcare înfometaţi. Este imposibil să nu ne întrebăm ce se poate face. Fiecare dintre noi poate face un mic pas pentru mediu, dar un pas mare pentru omenire”, este de părere directorul ştiinţific al CMSN, dr. Ing. Nicolae Papadopol. În urma discuţiilor purtate s-a ajuns la concluzia că un prim pas pentru a reduce risipa alimentelor este evitarea, pe cât posibil, a consumului de produse ambalate, acestea fiind principalele responsabile pentru poluarea mediului. „Anul acesta am mâncat cireşe numai din copac şi încerc să mănânc cât mai puţin produse ambalate”, a mărturisit directorul general al CMSN, Adrian Bâlbă. ”Sunt împotriva tendinţei de prezentare a hranei noastre cea de toate zilele în tot felul de forme aranjate, ambalate şi dichisite. Orice ambalare înseamnă conservare, iar orice conservare înseamnă şi hrană nesănătoasă. Toată această dichiseală se duce în stricarea naturii. Deci, ceea ce este dichisit în galantare să nu mai vedem nedichisit pe stradă”, a continuat el. O altă componentă esenţială a protejării naturii este o educaţie temeinică pentru mediu, atât cea curriculară, cât şi instruirea personală. „Dacă un grup de copii ar veni să cureţe, ostentativ, mizeria pe care oamenii o lasă în urma lor, poate că pentru unii ar reprezenta un semnal de alarmă”, a spus, la rândul său, directorul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Dănuţ Jugănaru. De la eveniment nu puteau să lipsească tocmai copiii, care au organizat în incinta Planetariului o expoziţie de desene, colaje şi tricouri cu desene pe teme ecologice, dar şi un concurs de desene pe asfalt. Cei mai mici dintre noi ştiu că natura este o moştenire pe care au primit-o de la bunicii şi părinţii lor şi de care trebuie să aibă grijă. „Eu nu arunc nimic pe jos şi mănânc tot din farfurie pentru că mama mi-a zis că aşa ocrotesc mediul”, a spus Maria, o fetiţă de 5 ani, în timp ce desena un soare trist pe trotuarul din faţa sălii de conferinţe a complexului. Ziua Mondială a Mediului s-a desfăşurat sub egida „Gândeşte. Mănâncă. Salvează”, logo-ul fiind ales de UNEP pentru a trage un semnal de alarmă asupra risipei majore de alimente din întreaga lume.