Mass-media şi organizaţii neguvernamentale au criticat Ordonanţele de Urgenţă 131 şi 99, adoptate de Guvern în 22 decembrie 2005 şi publicate în Monitoarele Oficiale apărute între Crăciun şi Revelion, întrucît acestea, în loc să înlăture textele care permit comiterea unor abuzuri din partea anchetatorilor, le dau mai multă putere. Deşi anumite decizii de condamnare a României la Curtea Europeană de la Strasbourg au determinat autorităţile de la Bucureşti să modifice legislaţia, în sensul ca măsurile procurorilor să fie cenzurate de judecători - singurii magistraţi cu adevărat independenţi şi inamovibili în România - actualul Guvern a înlăturat cerinţele europene. Lista organizaţiilor neguvernamentale care critică vehement dispoziţiile OUG 131/2006, referitoare la DIICOT, se măreşte cu zi ce trece. "Societatea pentru Justiţie" (SoJust) a adresat un memoriu Avocatului Poporului, solicitînd sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile actului normativ, pe care le consideră neconstituţionale şi neconforme Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. SoJust reaminteşte că Ministerul Justiţiei (MJ) nu este la "prima abatere de acest gen, aceeaşi lipsă de transparenţă aplicînd-o şi în ce priveşte alte acte normative esenţiale pentru bunul mers al Justiţiei, cum ar fi, spre exemplu, adoptarea OUG 134/2005, privind DNA". Procedura de adoptare a OUG 131 încalcă regulile de transparenţă decizională specifice unui stat de drept şi consacrate, pe plan legislativ intern, de Legea 52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, precizează SoJust într-un comunicat remis ieri. În opinia organizaţiei, ai cărei membri provin din rîndul magistraţilor, principiile ce stau la baza transparenţei decizionale impuneau Guvernului şi în special iniţiatorului acestui act normativ, MJ, să informeze, să consulte şi să asigure prezenţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite în procesul de elaborare a actului normativ. "Situaţia este cu atît mai gravă cu cît iniţiatorul actului normativ nu a respectat dispoziţiile imperative prevăzute de articolul 6 din Legea 52/2003, ţinînd cont că nu a fost publicată pe site-ul propriu intenţia MJ de a elabora actul normativ.", precizează comunicatul. Organizaţia consideră că actul normativ trebuie să instituie obligativitatea obţinerii de către procuror a autorizaţiei judecătorului inclusiv pentru accesul la sisteme informatice, tocmai pentru că singura autoritate publică independentă şi imparţială este instanţa. Şi Clubul Român de Presă (CRP) solicită ministrului Justiţiei şi Guvernului să reanalizeze de urgenţă prevederile Ordonanţelor de Urgenţă 99 şi 131, care dau dreptul anchetatorilor de a intercepta convorbiri telefonice şi corespondenţe electronice. "Clubul Român de Presă priveşte cu îngrijorare şi consternare dublul standard cu care se reglementează libertatea de expresie, pe de o parte, şi drepturile organelor de anchetă, pe de altă parte, situaţie care naşte proteste justificate ale societăţii civile. În timp ce în propunerile de modificare a Codului Penal, prezentate în decembrie 2006 membrilor Consiliului de Onoare, doamna ministru Monica Macovei prevedea limitarea accesului presei la informaţii invocînd necesitatea protejării dreptului la viaţă privată, prin modificarea art.16 al Legii nr. 508/2004, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), prin OUG 131/2006, doamna ministru îngăduie procurorilor să invadeze viaţa privată a cetăţenilor şi contrazice pe contestatarii ordonanţei cu argumentul „bunei intenţii” a procurorilor, iar Guvernul României socoteşte justificat acest abuz.”, se arată în comunicatul CRP. Reamintim că niciunul dintre cele două acte normative invocate nu a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a fost dezbătut public anterior adoptării.