Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a primit 125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989, alte 415 materiale, din perioada 1956-1991, fiind achiziţionate anul trecut. Potrivit IICCMER, acest demers face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Prima parte a arhivei, conţinând 415 materiale din perioada 1956-1991, a fost transmisă IICCMER în luna mai a anului trecut, înregistrările din arhiva americană fiind achiziţionate din fonduri publice, a precizat institutul, într-un comunicat transmis, ieri, presei. Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives California, iar unele extrase vor fi postate pe un website. De asemenea, o copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naţionale ale României. Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a arătat că acest demers va fi continuat dacă vor exista resursele necesare. „Atâta vreme cât vom avea resursele necesare, vom continua să aducem acasă arhiva Europei Libere şi să o facem disponibilă pentru publicul din România. Nu se poate imagina o analiză a regimului comunist fără inventarierea opoziţiei şi a reacţiilor jurnaliştilor de la acest legendar post de radio. Europa Liberă şi oamenii ei au facilitat Revoluţia din 1989, iar achiziţionarea acestor înregistrări, în anul în care comemorăm 25 de ani de la acele evenimente, reprezintă o reuşită", a spus Andrei Muraru, citat în comunicat. Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a ţării, premisele pentru înlăturarea totalitarismului şi orientarea spre democraţie datorându-se în mare măsură acestui post de radio. "Împotriva Europei Libere autorităţile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului la interceptarea corespondenţei şi atentate împotriva angajaţilor acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internaţional Carlos Şacalul şi banda sa au comis, aşa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul şi cu complicitatea Securităţii, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio", se mai arată în comunicat. În anul 2001, statul român a recunoscut importanţa şi meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincţii şi diplome "ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri ale poporului român". În 2008, când emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste. Între 1950 şi 1989, secţia română a Radio Europa Liberă a fost condusă de: Mihail Fărcăşanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiţă Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînişoară şi Nestor Ratesh. Printre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenţei au fost: Ghiţă Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Şerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu şi Liviu Tofan.