Străvechiul pământ al Dobrogei, care adăposteşte numeroase vestigii şi mărturii ale trecutului locuitorilor dintre Dunăre şi Mare, nu încetează să-i uimească pe arheologi, care scot la iveală, periodic, dovezi grăitoare ale existenţei şi îndeletnicirilor specifice comunităţilor din secolele trecute. De curând, specialiştii au făcut o nouă descoperire la Hârşova, despre care afirmă că este, cu certitudine, una din cele mai importante aşezări din perioada bizantină (sfârşitul secolului IX - secolul X) din Dobrogea, atât prin cronologia acesteia, cât şi prin bogăţia şi diversitatea materialului descoperit.

Realizarea unei noi investiţii la Hârşova, „Staţie de epurare nouă, inclusiv treapta terţiară’’, în partea de sud-vest a localităţii, a permis identificarea unei aşezări bizantine. Aceasta se explică prin faptul că terasa pe care se realizau excavaţiile, cu deschidere la Dunăre, oferea cele mai prielnice condiţii de viaţă la vremea respectivă. Arheologii se aşteptau la o astfel de descoperire, deoarece, cu aproape o jumătate de secol în urmă, în vecinătate, după ploaie, au fost scoase la suprafaţă mai multe urne funerare din aceeaşi perioadă.

Echipa de cercetători de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), alcătuită din dr. Cristina Talmaţchi, dr. Constantin Nicolae - responsabilul Muzeului Carsium din Hârşova, dr. Gabriel Talmaţchi şi Vitalie Bodolică, desfăşoară de mai bine de două luni, de la debutul lucrărilor pe şantier, o intensă activitate. Cu sprijinul beneficiarului, SC RAJA SA Constanţa, s-au asigurat baza materială necesară şantierului şi forţa de muncă.

GROPI DE DEPUNERE RITUALĂ, MATERIAL CERAMIC, OBIECTE DIN OS Potrivit responsabilului ştiinţific al şantierului, dr. Cristina Talmaţchi, derularea investiţiei a impus o anumită organizare a cercetării. Astfel, pe terasa a II-a, de 23 x 39 m, care se apropie de finalizare, au fost identificate până acum 35 de complexe - însemnând două gropi de depunere rituală din perioada romană timpurie, o groapă de provizii, un mormânt, un atelier pentru prelucrarea osului, 30 de locuinţe şi cuptoare gospodăreşti cu groapă de acces din perioada medieval-timpurie, respectiv o groapă menajeră modernă - care aparţin mai multor faze de ocupare a suprafeţei acesteia. Astfel, avem un nivel romano-timpuriu, două de locuire medieval-timpurie, unul de transformare în necropolă a locuirii medieval-timpurii şi cel modern. Această situaţie, de suprapunere a perioadelor şi complexelor, necesită o grijă aparte în desfăşurarea activităţii şi a înregistrării lor corecte, uneori astfel de înlănţuiri cuprinzând patru-cinci complexe. Materialul rezultat din acestea este cu precădere ceramic, întreg sau întregibil - amfore, căniţe, farfurii, oale cu sau fără toarte, castroane, arse oxidant sau reducător. Acestuia i se adaugă obiecte din os (împungătoare, corn, patine), sticlă (unguentarium), rocă (dăltiţă pentru prelucrat osul), lut (fusaiole şi greutăţi pentru plasa de pescuit), fier (cuţite şi piroane), o pipă fragmentară şi o monedă.

„Deşi cercetarea nu s-a încheiat, se poate afirma, cu certitudine, că suntem în faţa uneia din cele mai importante aşezări din această perioadă din Dobrogea, atât prin cronologia acesteia, cât şi prin bogăţia şi diversitatea materialului descoperit. Nu este exclus ca actualele cercetări să devină, cât de curând, unele de referinţă pentru aşezările similare dintre Dunăre şi Marea Neagră anterioare sfârşitului de secol X”, a precizat responsabilul Muzeului Carsium din Hârşova, dr. Constantin Nicolae.

Datele obţinute până acum permit arheologilor să cunoască mai bine şi să întregească orizontul ştiinţific al comunităţilor umane din secolele IX şi X. Se conturează deja o serie de caracteristici privind o anumită tipologie de arhitectură, numeroase elemente de viaţă economică (producţia ceramică deosebit de abundentă, activitatea de prelucrare a osului) şi alte îndeletniciri care completează tabloul vieţii economice din epoca respectivă.