Specialişti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) au fost prezenţi, ieri, la Constanţa, unde au prezentat normele tehnice emise de CSA în aplicarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva calamităţilor naturale, precum cutremure, indundaţii sau alunecări de teren. Reprezentanţii societăţilor de asigurare şi persoanele interesate au putut afla de la specialişti criteriile de asigurare a locuinţei, obligaţiile asigurătorilor autorizaţi şi clauzele contractului de asigurare. Prezent la seminarul cu titlul „Asigurarea obligatorie a locuinţelor. Norme emise de CSA”, vicepreşedintele CSA, Tudor Baltă, a explicat că locuinţele se împart în două categorii, locuinţe de tip A (construcţii solide din beton, cărămidă arsă etc), pentru care poliţa de asigurare se ridică la 20.000 de euro, şi locuinţe de tip B (construcţii din cărămidă nearsă sau nesupusă unui tratament chimic sau termic), pentru care poliţa de asigurare este de 10.000 de euro. „Fiecare cetăţean va primi o despăgubire în funcţie de valoarea şi specificul locuinţei pe care o deţine. Cei care au locuinţe de tip A vor primi o despăgubire în valoare de 20.000 euro, iar cei cu locuinţe de tip B vor primi o despăgubire în sumă de 10.000 euro. Toate aceste sume le primesc în condiţiile în care vor plăti o primă anuală de 20 euro, respectiv 10 euro pentru cei din mediul rural. Persoanele care nu au posibilităţi materiale vor beneficia de sprijin financiar din partea autorităţilor locale”, a precizat vicepreşedintele CSA. La rîndul său, Marius Bulugea, director general al Direcţiei Generale Reglementări şi Autorizări Asigurări Obligatorii din cadrul CSA, a subliniat importanţa acestei legi precizînd că oamenii nu au cultul pentru protecţie. „Cu toate că majoritatea românilor recunosc că poliţa este importantă şi necesară, prea puţini ajung să-şi asigure locuinţa. Datele statistice arată că procentul asigurărilor facultative de locuinţe este foarte scăzut, de circa 10%-12% din numărul total de construcţii. Seismul din 1977 a distrus aprox. 742.000 de locuinţe, 35.600 de case au trebuit să fie demolate sau dezafectate, iar 800.000 de locuinţe au necesitat consolidare şi reparaţii. Toate aceste date ar trebui să ne pună serios pe gînduri în situaţia repetării unui astfel de cataclism”, a arătat Marius Bulugea. Potrivit specialiştilor, contractul de asigurare a locuinţelor se încheie pe un an calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie, pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă. Proprietarii de locuinţe care au încheiate contracte de asigurare facultativă privind riscurile prevăzute de Legea 260/2008 au obligaţia de a încheia contractele de asigurare obligatorie a locuinţelor la data expirării contractelor de asigurare facultativă, dar nu mai tîrziu de data de 31 decembrie a primului an de aplicare a legii. Riscurile de bază care sînt preluate pentru locuinţa asigurată, inclusiv pentru elementele de construcţie şi dependinţele, dotările şi utilităţile construcţiei sînt: cutremurile de pămînt, alunecările de teren şi inundaţiile, ca fenomene naturale. Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor (AOL) va fi pusă în aplicare de pe 1 ianuarie 2010.