Premierul Emil Boc s-a întrecut pe el cu declaraţiile de la Cluj. Cum spune zicala, el vede paiul din ochiul altuia când a spus că opoziţia face promisiuni fără acoperire, dar nu vede bârna din ochiul său, transformând România într-o ţară revoltată de scăderea dramatică a salariilor. \"Vreau să îi asigur pe toţi românii că oricine ar veni la guvernare în acest moment, dacă ar juca pe cartea interesului naţional ar face exact ce facem noi\", a declarat premierul, pledând parcă într-un salvator al ţării. El a explicat că niciun alt Guvern nu ar putea face altceva pentru că, din punct de vedere extern, constrângerile sunt aceleaşi, invocând iarăşi situaţia din 2008, când premierul Tăriceanu a dus toată creşterea economică în consum şi a lăsat şi un deficit bugetar important. De-a dreptul impresionant, Boc a părut că empatizează cu cei nemulţumiţi, amintindu-şi că a fost primar şi parlamentar, însă nu de ajuns încât Guvernul să ia şi măsuri care să nu afecteze atât de mult populaţia. La finalul declaraţiilor, Boc îi asigură pe români că greul nu a trecut, dar îi consolează că România ar fi pe drumul cel bun. Poate din punct de vedere al crizei economice, dar nu şi al guvernării portocalii!