Administratorii fondurilor private care au adunat pînă la 17 ianuarie 2008 sub 25.000 de aderenţi vor organiza o \"licitaţie\" pentru a-şi vinde portofoliile acumulate după încheierea campaniei şi a procesului de redistribuire a românilor nehotărîţi. \"Fiecărui fond îi revin 25.000 de aderenţi, care valorează peste 2,5 milioane euro, dacă distribuirea se va face în mod egal între fonduri\", a declarat directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu. El a adăugat că pentru obţinerea semnăturii fiecărui participant la un fond privat de pensii s-a plătit cel puţin 100 de euro şi că numărul total al românilor care vor intra la loteria distribuirii aleatorii a nehotărîţilor sau celor cu dublă semnătură este estimat la 450.000. \"Beneficiarii ar putea fi împărţiţi în mod egal între cei 18 jucători de pe pilonul II, însă nu sîntem interesaţi să participăm la o astfel de licitaţie în piaţă\", a mai precizat Vasilescu, care a adăugat că nu este normal ca aceste companii să primească aderenţi gratuit din partea statului, pentru care nu au făcut investiţii. \"Considerăm că nu ar trebui modificată legea privind redistribuirea românilor nehotărîţi între fonduri, proporţional cu cotele de piaţă acumulate, aşa cum se practică în alte ţări din Europa Centrală şi de Est care au introdus sistemul de pensii private obligatorii\", a adăugat directorul general al ING Fond de Pensii. Vasilescu a explicat că, prin alocarea egală a românilor nehotărîţi, statul va face cadou acestor companii cîte 25.000 de aderenţi. \"Fondurile mici vor alege să-şi vîndă portofoliul, deoarece nu vor putea acumula în trei ani aderenţi şi nu vor avea resursele financiare necesare\", a explicat el. Potrivit legii, un fond de pensii trebuie să aibă cel puţin 50.000 de participanţi după primii trei ani de la data constituirii. Specialiştii consideră că o parte din administratori şi-ar putea vinde portofoliile chiar înainte de a începe colectările la fonduri. \"Administratorii mici ar trebui să-şi vîndă portofoliile, deoarece în acest stadiu va fi mai uşor, întrucît nu poate fi vorba de transferuri de bani între fonduri, ci doar de aderenţi\", a menţionat directorul Generali Fond de Pensii, Ioan Vreme. El a explicat această variantă şi prin faptul că mulţi din contribuabilii acumulaţi de fondurile mici s-ar putea transfera de bunăvoie la un fond mai puternic în perioada următoare. \"Orice administrator de pensii private obligatorii va lua în calcul eventuale oferte de fuziuni şi le va analiza dacă sunt profitabile pentru companie, însă principalul scop rămîne acela de a administra contribuţiile participanţilor\", a precizat Vreme.