O asistentă medicală ucraineană descrisă drept apropiată a liderului libian a cerut azil politic în Norvegia. Galina Kolotniţka a ajuns în centrul atenţiei atunci când WikiLeaks a publicat un document diplomatic american, potrivit căruia Gaddafi se bazează mult pe ea. Un diplomat SUA o descrie drept o blondă voluptoasă. Kolotniţka a fost evacuată din Libia, în luna februarie şi s-a ascuns în Ucraina, pentru a scăpa de atenţia presei. Ea s-ar fi mutat la Oslo, în martie. Documentele date publicităţii de WikiLeaks afirmă că asistenta medicală călătorea întotdeauna cu Gaddafi, pentru că era singura care îi ştia rutina. Potrivit avocatului specializat în imigraţie Arvid Humlen, este puţin probabil ca cererea de azil să fie aprobată. Însă Kolotniţka ar putea primi dreptul de a rămâne în Norvegia, din cauza ameninţărilor suplimentare, precum riscul de a fi vizată de agenţi libieni.

Unul dintre liderii Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT) libian a detaliat în faţa Grupului de Contact privind Libia, joi, foaia de parcurs politică respectată de rebelii libieni, care prevede alegeri prezidenţiale la şase luni după plecarea colonelului Muammar Gaddafi. Mahmoud Jibril, ”premierul” CNT, a explicat în faţa presei străine că foaia de parcurs este un răspuns al Consiliului la întrebările venite din diferite capitalem privind soarta Libiei dacă regimul Gaddafi ar cădea mâine. ”Este o preocupare legitimă: Libia este o ţară mare, strategică din punct de vedere geografic, o poartă între Africa şi Europa, o legătură între est şi vest, dar şi din punct de vedere economic, din cauza rezervelor sale petroliere importante pentru Occident în general”, a precizat el. Jibril a subliniat că există un risc mare de divizare a ţării. ”În acest context, procesul pentru a obţine deblocarea averilor clanului Gaddafi ar trebui realizat în mod accelerat, pentru că aceşti bani ne-ar ajuta să punem în practică foaia de parcurs. Am menţionat astăzi alegerile. Vom contacta în termen scurt ONU, pentru a organiza alegeri în oraşele eliberate. Scopul nostru este să dăm mai multă credibilitate orientărilor noastre pentru o democraţie autentică”, a precizat acesta. Potrivit lui Jibril, prima etapă va fi înfiinţarea unui congres naţional, pentru a stabili o nouă Constituţie pentru Libia. Aceasta va interveni la numai 45 de zile după ce Gaddafi va părăsi puterea. Apoi va fi organizat un referendum pentru a aproba Constituţia, apoi alegeri parlamentare vor fi organizate, în termen de patru luni. Două luni mai târziu, vor fi alegeri prezidenţiale, potrivit lui Jibril. Întrebat despre forma pe care ar putea să o ia viitorul regim, Jibril a observat că asta nu trebuie să decidă el.

Parisul a declarat persona non grata 14 diplomaţi libieni în post în Franţa, a anunţat, vineri, Ministerul francez de Externe. Aceştia au la dispoziţie 24 sau 48 de ore pentru a părăsi Franţa. La 10 martie 2011, Franţa a devenit prima ţară care a recunoscut oficial CNT ca singurul reprezentant legitim al poporului libian. De asemenea, a promis să trimită un ambasador la Benghazi, bastionul opoziţiei libiene. Şi Marea Britanie a ordonat expulzarea a doi diplomaţi libieni, reducând numărul reprezentanţilor Guvernului de la Tripoli la ambasada de la Londra la 10. Cei doi diplomaţi, a căror prezenţă în Marea Britanie nu reprezenta o ameninţare imediată pentru securitate, dar nici nu era în interesul Marii Britanii, trebuie să părăsească ţara până în 11 mai. Comportamentul lor a fost calificat drept inacceptabil.