Asociaţia Învăţătorilor din România propune ca amendament la legile educaţiei ca cei care au absolvit liceul pedagogic şi o instituţie de învăţămînt superior de scurtă durată să fie încadraţi ca profesori, cei cu studii medii, ca învăţători şi educatori, iar funcţia de institutor să fie desfiinţată. Cadrele didactice vor analiza, în cele trei zile ale Congresului Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, proiectele de legi ale educaţiei, la care vor aduce amendamente. Aceste amendamente vor fi prezentante, sîmbătă, ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a anunţat că va participa la dezbateri. Preşedinele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, a explicat că funcţia de institutor trebuie să dispară, iar în învăţămîntul primar şi preşcolar să existe doar trei categorii. Astfel, o primă categorie o reprezintă învăţătorii şi educatorii, care trebuie să fie încadraţi ca cei cu studii medii (liceu pedagogic ori o şcoală medie echivalentă). Apoi, profesorii cu studii superioare de scurtă durată ar trebui încadraţi ca cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţămînt superior de scurtă durată. O a treia categorie o reprezintă profesorul cu studii superioare de lungă durată, care trebuie să fie încadrat ca cei care au absolvit Pedagogia Învăţămîntului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic, colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea unei instituţii de învăţămînt superior de lungă durată, a explicat Viorel Dolha. „În sistemul de învăţămînt primar şi preşcolar există lucruri de necrezut pentru oamenii obişnuiţi cu logica. Dacă învăţătorul clasei, după liceul pedagogic are o facultate, chiar una renumită, are şi un masterat, oricîte şcoli ar avea, este plătit ca institutor. Un alt profesor care vine la gimnaziu să predea Limba engleză sau Religia, sau altceva este plătit ca profesor. Noi propunem ca ambii să aibă un salariu egal şi să fie respectat criteriul studiilor. La muncă egală, salarii egale şi la studii egale, salarii egale”, a spus Dolha. De asemenea, cadrele didactice mai propun ca studiile viitorilor profesori să fie posibile doar la zi, nu şi la forma de învăţămînt la distanţă (ID). Potrivit lui Dolha, un cadru didactic care urmează patru ani de liceu pedagogic şi o facultate la zi va fi mai bine pregătit pentru a preda decît unul care după liceul pedagogic urmează o facultate la ID. Totodată, reprezentaţii Asociaţiei încurajează existenţa unei formări iniţiale mai lungi - liceu pedagogic şi învăţămînt superior - fără însă a cere obligativitatea acesteia, în cazul celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică. Dolha a mai spus că asociaţiile profesionale trebuie să aibă un rol important în legislaţia educaţiei, respectiv de observator acolo unde se iau deciziile, pentru a contrabalansa pericolul descentralizării. La congres au participat şi secretarii de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea şi Adriana Pană.