ŞEDINŢĂ CU SCÂNTEI Curtea Constituţională a României (CCR) şi-a pierdut renumele de instanţă independentă prin numeroase decizii din ultima perioadă, cu atât mai mult prin decizia de invalidare a referendumului de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Se ştie că judecătorii CCR sunt numiţi politic pentru un mandat de 9 ani. În aceste condiţii, este greu de crezut că aceştia nu ar fi răspuns comenzilor politice venite pe diferite canale. Ieri, judecătorii CCR s-au reunit pentru a citi în plen decizia de invalidare a referendumului, întrunire în care Aspazia Cojocaru, judecătorul care a înclinat balanţa în favoarea lui Băsescu, a avut o ieşire nervoasă la adresa colegului ei Ion Predescu. Accesul de personalitate al judecătoarei a avut la bază presupuse declaraţii ale lui Ion Predescu, conform cărora ea a fost cea care a adus al şaselea vot pentru invalidarea referendumului. „Nu mă justific faţă de nimeni în deciziile luate şi nu am făcut decât să respect legea. Dacă este real că Ion Predescu a spus că eu am votat împotrivă, îl voi acţiona în judecată şi voi merge până în pânzele albe”, a declarat Aspazia Cojocaru.

CCR, SUBJUGATĂ Revenind la şedinţa CCR de ieri, în motivarea hotărârii privind referendumul din 29 iulie, CCR constată că scrisoarea primită de la Guvern în 20 august nu răspunde solicitării CCR de a comunica “numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate până la 10 iulie 2012\". În aceeaşi motivare a CCR se mai arată că românii cu drept legal de şedere în străinătate, al căror domiciliu e în ţară, fac parte din listele permanente, potrivit Legii 370/2004. Interesant este faptul că judecătorii CCR nu au luat în considerare decizia Biroului Electoral Central (BEC) din 28 iulie, în care se preciza că listele permanente pentru referendumul din 29 iulie sunt cele pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor. Mai mult decât atât, aceiaşi judecători CCR au modificat hotărârea din 2 august, introducând un nou paragraf în care se făcea referire la Legea 370/2004, privind alegerea preşedintelui. Un alt argument care dovedeşte că decizia CCR a fost una pur politică este acela că magistraţii CCR nu au luat în calcul ordonanţa lui Boc din 2009, prin care românii din străinătate erau scoşi din listele electorale permanente, pentru a putea trece referendumul lui Băsescu privind Parlamentul Unicameral. Niciuna dintre aceste ordonanţe sau hotărâri BEC nu a fost luată în considerare. Nici măcar datele furnizate de Guvern la cererea CCR nu au contat. Motivul pentru care judecătorii CCR au amânat verdictul pentru referendum a fost legat de comutarea votului Aspaziei Cojocaru de partea lui Băsescu. În aceste condiţii, ne întrebăm ce rost mai au aceste consultări populare când nouă judecători, sau mai bine spus, două treimi dintre ei, hotărăsc linia politică a României. Ne întrebăm cum mai pot românii să creadă de acum încolo în această instituţie.

PREGĂTIRI PENTRU PLEN De la ameninţările judecătorilor s-a trecut la citirea deciziei în plenul CCR, pentru ca apoi documentele să fie trimise către Camera Deputaţilor şi Senat. Şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru stabilirea şedinţei de plen reunit pentru citirea hotărârii CCR privind referendumul va avea loc astăzi, la ora 12.00. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a declarat că speră că va fi cvorum, în condiţiile în care mulţi colegi l-au anunţat, telefonic, că au nevoie de două-trei zile pentru a ajunge în Bucureşti. “Putem spune că, de obicei, în ultima săptămână din luna august, majoritatea parlamentarilor sunt în Bucureşti şi atunci putem să avem un cvorum de şedinţă pentru a citi hotărârea CCR”, a declarat Zgonea. El a adăugat că el şi Petru Filip vor ca plenul să se reunească cât mai repede. “Eu vreau ca vineri să fie plen. Am considerat oportun să arăt că eu şi preşedintele Senatului respectăm procedurile regulamentare şi hotărârea CCR”, a spus Zgonea.

Dosar penal cu vechime

Junaliştii de la Jurnalul Naţional au preluat o anchetă a jurnaliştilor de la Cotidianul, publicată în 2008, din care releva faptul că Aspazia Cojocaru, judecător la CCR, a fost implicată, alături de câteva rude ale sale, într-o reţea de falsificare a examenelor de admitere susţinute la Facultatea de Drept din Bucureşti. Judecătoarea Aspazia Cojocaru, soţul său, Pavel, un unchi şi o mătuşă de-a sa apar, alături de alţi inculpaţi, pe rolul unui dosar penal vechi de aproape 40 de ani, soldat cu condamnări de până la 13 ani de închisoare şi cu amenzi considerabile. Ce este cu adevărat surprinzător este că, în pofida gravităţii faptelor şi a sentinţelor mari pronunţate, condamnaţii au beneficiat de graţiere din partea lui Nicolae Ceauşescu, se pare la intervenţia unui general de Securitate, ruda unuia dintre condamnaţi. În perioada 1969-1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor - conferenţiar la Facultatea de Drept din Bucureşti şi secretar al comisiei de admitere, a instituit un sistem prin care, în schimbul unor taxe consistente, garanta admiterea la Drept, cu toate că în acea perioadă pe un loc concurau câteva zeci de candidaţi. Mai exact, lucrările celor care plăteau bine erau înlocuite de Vasile Fodor, cu altele, refăcute după examen. Procurorii care au cercetat cazul au descoperit că actuala apărătoare a dreptului constituţional, Aspazia Cojocaru, a ajutat-o pe sora sa, Elena Fodor, să rescrie lucrarea de admitere, care, ulterior, a fost înlocuită de Vasile Fodor. Subiectul a fost intens mediatizat ieri, iar aseară, într-o emisiune difuzată de Antena 3, Adina Anghelescu, de la Lumeajustiţiei.ro, a intervenit în direct şi a afirmat că a discutat cu un avocat din respectivul dosar, care a afirmat că Aspazia Cojocaru a fost condamnată atunci la un an şi jumătate de închisoare, fiind graţiată de Nicolae Ceauşescu printr-un decret colectiv, ce-i privea pe toţi cei condamnaţi la închisoare între unul şi trei ani. Potrivit avocatului citat de Adina Anghelescu, unchiul Aspaziei, Vasile Fodor, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar după un an şi jumătate a fost graţiat de Ceauşescu, atenţie!, prin decret individual!