Cel mai cunoscut medicament din lume, Aspirin, este unul dintre cele mai cercetate medicamente din istorie. Aspirin a fost introdus pe piaţă în 1899, de către Bayer. De atunci, cercetătorii nu au încetat să facă studii cu privire la siguranţa şi tolerabilitatea sa. Concluzia la care s-a ajuns este aceea că acidul acetilsalicilic (ASA), ingredientul activ din Aspirin, este la fel de bine tolerat ca şi celelalte medicamente analgezice care se vând fără prescripţie medicală. “Combinarea mai multor studii comparabile şi analizarea lor în termenii a ceea ce numim o meta-analiză ne-a dat informaţii demne de luat în seamă asupra eficienţei şi tolerabilităţii acidului acetilsalicilic”, a declarat profesorul Walter Lehmacher de la Institutul de Statistică Medicală, Informatică şi Epidemiologie de la Universitatea din Cologne, Germania. Datele corecte despre siguranţa substanţei active sunt importante pentru medicii şi grupurile de risc care folosesc produsul pentru prevenţia infarctului de miocard (IM). Potrivit unor informări ale companiei Bayer, o meta-analiză ce conţine date de la un total de 2.852 pacienţi, a demonstrat că Aspirin este la fel de sigur ca şi celelalte analgezice eliberate fără prescripţie medicală. Din lotul de pacienţi, 1.581 au luat două tablete de Aspirin, doza standard pentru tratamentul durerii acute. Ceilalţi 1.271 subiecţi au primit aceeaşi cantitate de medicament placebo. Rezultatul a arătat că 14,9% din grupul care a luat acid acetilsalicilic şi 11,1% din grupul placebo au raportat efecte secundare nedorite pe care le-au categorisit ca având severitate mică şi moderată. Probleme de tract gastrointestinal au fost raportate de 3,1% dintre subiecţi cărora le-au fost administrată Aspirin şi de 2% din grupul placebo. Această tolerabilitate bună a fost confirmată şi de profesorul Henning Schroeder, de la Departamentul de Farmacologie şi Toxicologie de la Universitatea Martin Luther din Wittenberg, Germania. “Pacienţii care sunt îngrijoraţi de efectele secundare ale medicamentelor, de cele mai multe ori, experimentează aceste simptome din cauza fricii. Acest efect “nocebo” nu are nimic de a face cu medicaţia în sine”, a precizat prof. Schroeder.