ACTIVITĂŢI ILEGALE Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a depus o plângere, în Germania, împotriva unui soldat american care l-ar fi spionat în cursul unei conferinţe organizate la Berlin, în 2009. Plângerea a fost înregistrată miercuri, după cum a anunţat Parchetul federal cu sediul la Karlsruhe, într-un comunicat laconic, confirmând informaţiile postului public de televiziune NDR şi ale cotidianului „Süddeutsche Zeitung”. Julian Assange afirmă că un fost puşcaş marin, staţionat în perioada 2006-2010 la Stuttgart, identificat în presă sub numele de Matthew H., a mărturisit că l-a spionat, într-o declaraţie în cadrul procesului militar împotriva lui Bradley Manning, condamnat, în luna august, la 35 de ani de închisoare pentru că a transmis WikiLeaks mii de documente confidenţiale. Acest militar l-ar fi supravegheat pe Julian Assange în timpul Chaos Computer Club 2009, o reuniune a hackerilor, dar şi pe co-fondatorul german al WikiLeaks, Daniel Domscheid-Berg, şi pe francezul Jeremie Zimmermann, care militează pentru apărarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor pe internet. În plângerea sa, Julian Assange afirmă că este vorba despre activităţi de spionaj străin pe teritoriul german, ceea ce este ilegal.

HOCUS POCUS Australianul s-a refugiat din iunie 2012 în ambasada Ecuadorului de la Londra, pentru a evita extrădarea sa în Suedia, unde ar trebui să răspundă acuzaţiilor privind presupuse agresiuni sexuale, pe care le neagă. Acesta se teme, de asemenea, că va fi extrădat în SUA, furioase pe publicarea de către WikiLeaks a unor documente secrete obţinute de Bradley Manning. În cele din urmă, un semnal pozitiv a venit şi din Suedia, unde în mod paradoxal, în plină vizită a preşedintelui Obama, Poliţia a anunţat că va demara o investigaţie cerută cu mai mult timp în urmă de Julian Assange, care a reclamat că i s-a furat o geantă cu acte în timp ce călătorea din Suedia în Germania. Bineînţeles că fondatorul WikiLeaks suspectează că geanta cu pricina i-a fost subtilizată de agenţi sub acoperire, pentru că aceasta conţinea dovezi ale crimelor de război comise de trupele americane în Afganistan. Julian Assange a depus această plângere la sediul Poliţiei de pe aeroportul internaţional din Stockholm, Arlanda, în 2010. În noile documente furnizate de avocaţii lui Assange, acesta le-a sugerat autorităţilor suedeze „să caute” informaţii la membrii delegaţiei preşedintelui Obama. Nu ştim dacă staff-ul preşedintelui american a fost luat la întrebări, dar nu este o coincidenţă că vizita a fost perturbată de anunţul Poliţiei suedeze că anchetează dispariţia genţii.

Pe 27 septembrie 2010, Julian Assange a călătorit de la Berlin la Stockholm, iar serviciile de rulare a bagajelor de pe ambele aeroporturi internaţionale pur şi simplu nu au putut să localizeze geanta depusă la check-in. Nimeni nu poate oferi o explicaţie despre cum a dispărut geanta după procedura de chek-in. Plângerea făcută în numele lui Julian Assange a fost depusă şi în Germania, şi în Danemarca, ţări de pe teritoriul cărora s-au derulat acţiuni de spionaj împotriva sa. Ofensiva WikiLeaks vine într-un moment foarte jenant pentru administraţia Obama, care trebuie să dea explicaţii mai multor state despre programele de spionaj pe care le-a derulat împotriva unor şefi de state, dar şi la adresa a milioane de cetăţeni din state aliate. În geanta dispărută se aflau dovezi despre masacrul populaţiei civile din Garani, Afganistan, în urma unui raid aerian din 2009. Ancheta Pentagonului a concluzionat că raidul aerian s-a soldat cu moartea a 26 de civili şi a 78 de luptători taliban. Însă documentele autorităţilor afgane arată că atacul s-a soldat cu moartea a 140 de localnici, fără nicio legătură cu miliţiile taliban.