Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici este marcată, în fiecare an, la 15 iunie.

Această zi a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011 și reprezintă acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferință provocată persoanelor vârstnice, potrivit site-ului oficial al ONU.

La nivel global, numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani este în creștere, de la 542 milioane în 1995 până la aproximativ 1,2 miliarde, estimate pentru anul 2025. Între 4 și 6% dintre persoanele în vârstă au fost victime ale unei forme de rele tratamente chiar acasă. Acestea pot duce la răni fizice, dar și la consecințe psihologice pe termen lung. Se estimează că incidența abuzurilor față de personale în vârstă va crește, având în vedere că multe țări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populației.

Abuzul față de vârstnici este o problemă socială globală, care afectează sănătatea și drepturile a milioane de persoane din lume, dar și o problemă care merită atenția comunității internaționale. Potrivit site-ului menționat anterior, abuzul față de vârstnici se definește prin ''orice acțiune unică sau repetată sau prin lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relații bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau suferința unei persoane în vârstă''. Abuzul față de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoționale, sexuale sau financiare. Poate surveni și ca urmare a neglijenței deopotrivă intenționate sau lipsite de intenție.

Până de curând, această problemă socială gravă a fost ținută departe de ochii publicului, fiind considerată o chestiune privată. Chiar și în zilele noastre, abuzul față de vârstnici este privit ca un subiect tabu, fiind subestimat și ignorat de societate. Există, însă, dovezi clare care ne indică faptul că reprezintă o importantă problemă socială și de sănătate publică.

Abuzul față de persoanele vârstnice este o problemă cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, dar în continuare aceste fapte nu sunt raportate integral. Cu toate că nu se cunoaște exact dimensiunea acestui fenomen, consecințele sale sunt evidente, prin urmare este nevoie de un plan global, multi-sectorial, care să aibă ca scop protejarea vârstnicilor. Trebuie, însă, ținut cont de contextul cultural al fiecărui stat în parte și evaluați toți factorii de risc. Spre exemplu, în unele societăți tradiționaliste, văduvele vârstnice sunt forțate să se recăsătorească, iar în altele, femeile vârstnice care trăiesc singure, izolate, sunt acuzate de vrăjitorie.

Atât din perspectivă socială cât și medicală, până când aceste probleme nu vor fi identificate și gestionate corespunzător, abuzurile comise asupra vârstnicilor vor continua să fie trecute cu vederea.