Comisia Europeană (CE) dă astăzi publicităţii raportul privind progresele înregistrate de România în domeniul justiţiei. Documentul este aşteptat cu mult interes la Bucureşti, mai ales că, în ultima perioadă, în presă au apărut mai multe variante de lucru ale documentului, potrivit cărora Comisia ar urma să atragă atenţia asupra lipsei de progrese în combaterea corupţiei la nivel înalt. Conform unui proiect de raport al Executivului UE, care trebuie privit sub rezerva că pot fi făcute modificări pînă la momentul publicării, CE constată că România a înregistrat “progrese lente, dar constante” în efortul de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei, rezultatele fiind “modeste, dar încurajatoare”. Executivul comunitar notează “progresele” înregistrate de România în combaterea corupţiei la nivel local, subliniind totuşi că este nevoie de mai multe rezultate. CE consideră că situaţia din România este “un tablou mixt”, existînd bazele unui sistem funcţional, dar aceste “baze sînt fragile şi deciziile în domeniul corupţiei sînt puternic politizate”. O menţiune din raportul CE care condiţiona decizia de admitere a României în spaţiul Schengen şi în zona euro de progresele în combaterea corupţiei va fi eliminată, cel mai probabil, din varianta finală a documentului. Surse din CE spun că motivaţia ar fi legată de faptul că atît aderarea la euro, cît şi la spaţiul Schengen sînt probleme care ţin de alte criterii, fără legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Totuşi, sursele citate susţin că dispariţia acestui paragraf din raportul privind România nu va fi sigură pînă în ultimul moment, Comisia putînd interveni oricînd în ceea ce priveşte forma finală. Primele aprecieri ale autorităţilor de la Bucureşti privind proiectul de raport al Comisiei Europene sînt că analiza Bruxellesului este una corectă.

“Marea Britanie şi Olanda au cerut măsuri drastice împotriva României”

Politicianul american Tom Gallagher susţine, într-un comentariu pentru ediţia electronică a “Financial Times”, că România nu va fi sancţionată de CE, deşi a înregistrat rezultate slabe în lupta împotriva corupţiei, UE fiind dezarmată de o elită locală foarte versată în simularea schimbării. Mai mult, el crede că “elita românească a folosit mai multe pîrghii în cadrul structurilor UE, făcînd lobby şi obţinînd integrarea în baza unei agende minime de reforme, contînd în schimb pe asul din mînecă: abilitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructură unor companii care se bucurau de influenţă atît la Bruxelles cît şi în partidele care domină unele state cheie din cadrul UE”. “Nici o instituţie UE nu s-a afirmat în relaţia cu România, deşi unele persoane s-au dovedit circumspecte anticipînd dezastrul (…) Faptul că Marea Britanie şi Olanda sînt izolate cerînd acţiuni drastice împotriva eradicării corupţiei la nivel înalt în România arată incapacitatea UE de a-şi impune standardele, indispensabile pentru menţinerea influenţei sale în lume”, a mai spus Gallagher.