ISTORIC În urmă cu 12 ani, cu doar câteva zile înainte de încheierea mandatului său de primar, Gheorghe Mihăeşi a pus parafa Primăriei pe un contract de concesiune cu firma italiană Fin.Co.Ge.Ro. Spa., care urma să dezvolte în zona Faleză Nord, pe un teren de patru hectare, lângă mare, un ansamblu rezidenţial de lux. În cursul şedinţei Consiliului Local Municipal (CLM) Constanţa din 30.07.1999, primarul Mihăeşi a susţinut în legătură cu programul de dezvoltare a fondului de locuinţe Fin.Co.Ge.Ro. Spa că „Primăria nu dă niciun leu. Din momentul apariţiei primelor clădiri, Primăria nu are decât de câştigat, colectează impozitul”, se precizează în procesul verbal al şedinţei. Mai mult decât atât, în cadrul aceleiaşi şedinţe, consilierul local Tudorel Chesoi a întrebat „dacă s-a făcut vreun studiu privind infrastructura şi dacă bugetul Primăriei va fi afectat”. Iar Mihăeşi a răspuns că „infrastructura se va face de către partenerul italian. Cheltuielile vor fi suportate de ei. Noi rămânem cu alei, cu parcuri, cu staţiile de apă, pentru că s-au prevăzut două staţii de epurare care să preia apele uzate”, conform procesului verbal al şedinţei. În baza acestor declaraţii, fostul primar a fost mandatat să continue discuţiile şi negocierile cu partenerii italieni, fără a greva bugetul municipalităţi de alte cheltuieli. S-a dovedit ulterior că atât caietul de sarcini, cât şi contractele de concesiune pentru cele două terenuri pe care le doreau italienii cuprindeau alte condiţii decât cele aprobate de CLM; mai exact, Primăria Constanţa urma să plătească toate investiţiile în infrastructură. „Actualul buget total al Primăriei este de 120 de milioane de euro pe an, în care intră cheltuieli de funcţionare, colectarea gunoiului, programele sociale şi toate celelalte. Ca să aveţi o unitate de măsură, în Constanţa se fac asfaltări de 10 milioane de euro pe an, iar casele sociale pe care le construim şi unde vom oferi un acoperiş deasupra capului pentru 3.500 de oameni nevoiaşi ne costă 7 milioane de euro”, a declarat primarul Mazăre.

OFERTĂ ATACATĂ Revenind în anul 2000, noul primar de atunci, Radu Mazăre, a refuzat să facă investiţiile din banii constănţenilor pentru profiturile italienilor de la Fin.Co.Ge.Ro. Spa, motiv pentru care a fost acţionat în instanţă şi obligat să plătească milioanele de euro presupuse a fi investite de italieni în partea de infrastructură. Primăria a încercat pe toate căile să evite plata către Fin.Co.Ge.Ro. Spa a 13 milioane de euro, sumă pe care firma o pretinde pentru lucrările de infrastructură pe care le-a realizat într-un cartier rezidenţial de lux, situat pe malul mării, în cartierul Faleză Nord. Deşi, potrivit avocaţilor Primăriei, aceştia au venit, în timpul procesului, dar şi al recursului, cu argumente solide prin care au încercat să amâne executarea silită pentru suma pretinsă, judecătorii au respins de fiecare dată solicitările municipalităţii. Primăria a purtat numeroase discuţii cu reprezentanţii Fin.Co.Ge.Ro. Spa pentru a găsi o modalitate prin care să nu mai plătească aşa-zisele investiţii în infrastructură. După 2009, Primăria le-a oferit italienilor terenul de 4 hectare pe care îl luaseră în concesiune, lucru stabilit printr-o hotărâre de CLM. Din nefericire pentru locuitorii Constanţei, la vremea respectivă s-a opus prefectul de atunci, Claudiu Palaz, culmea, cel care în anul 2000 a parafat contractul cu Fin.Co.Ge.Ro. Spa din postura de consilier juridic al Primăriei.

FALSURI La începutul acestui an, Primăria a depus o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva fostului primar Gheorghe Mihăeşi şi împotriva reprezentanţilor Fin.Co.Ge.Ro. Spa, Romeo Giuseppe, Giuseppe Scanella şi Giovanni Romeo, pentru complicitate la abuz în serviciu împotriva intereselor publice. Fostul primar Mihăeşi a primit însă neînceperea urmăririi penale pentru că fapta s-a prescris. Plângerea a fost instrumentată de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa Teodor Niţă. În urma anchetei, concluzia a fost că numai ca urmare a unor infracţiuni s-a ajuns în situaţia ca Primăria să fie obligată la plata unor lucrări de infrastructură, motiv pentru care municipalitatea nu ar trebui să plătească niciun leu. “În contractele de concesiune cu Fin.Co.Ge.Ro Spa au fost adăugate, cu intenţie, elemente în sensul obligaţiei la plată a lucrărilor de urbanizare/infrastructură ca aparţinând Primăriei şi nu partenerului contractual”, se arată în rezoluţia procurorului. Procesul se află în prezent pe rol la Braşov, având termen pe 24 octombrie 2012. Avocaţii municipiului Constanţa au solicitat amânarea executării silite pentru cele 13 milioane de euro, invocând procesul privind contractele de concesiune. Completul format din judecătorii Eugenia Jianu, Ioana Păunescu şi Camelia Trifanov nu a dat curs acestei solicitări pentru a se aştepta decizia instanţei în celălalt proces, ci a respins amânarea executării. În cazul în care instanţa de la Braşov ar decide desfiinţarea contractelor de concesiune, atunci Primăria nu ar mai putea fi executată. Între timp, în peisaj a apărut şi ANAF, care, în baza unor sesizări, a demarat o serie de verificări la Fin.Co.Ge.Ro. şi la firmele furnizoare de materiale către firma italiană. În urma controlului s-a constatat că foarte multe din facturile emise către Fin.Co.Ge.Ro. erau fictive. În consecinţă, ANAF a formulat o plângere penală împotriva Fin.Co.Ge.Ro. Spa şi a furnizorilor acestora, proces care, de asemenea, este în desfăşurare. Imediat, avocaţii Primăriei Constanţa au solicitat din nou amânarea executării silite pentru suma de 13 milioane de euro, invocând procesul penal deschis de ANAF împotriva Fin.Co.Ge.Ro. Spa pentru evaziune fiscală. Şi de această dată, judecătorii au respins solicitarea, chiar dacă un verdict favorabil ANAF în această speţă nu ar face decât să confirme că investiţiile în infrastructură practic nu există. „Creanţa celor de la Fin.Co.Ge.Ro. Spa nu este exigibilă. Instanţa însă ne-a respins toate solicitările... Am plătit şi o cauţiune de 1,4 milioane de euro pentru suspendarea executării silite, dar şi asta a fost respinsă”, a declarat Georgiana Trandafir, avocat al CLM.

SCRISOARE DE INFORMARE Procesul a mers mai departe, Primăria aflând la începutul săptămânii că a pierdut definitiv şi irevocabil lupta cu Fin.Co.Ge.Ro. „Este vorba despre foarte mulţi bani la mijloc, ca să fim bine înţeleşi! Prin decizia pe care au dat-o, judecătorii Tribunalului ne iau din buget 13 milioane de euro, cu consecinţe devastatoare pentru oraş, în condiţiile în care există plângeri penale împotriva italienilor înaintate de procurori şi ANAF. Voi face o scrisoare către cetăţenii din oraş şi îi voi informa cu privire la acest proces cu Fin.Co.Ge.Ro. Spa, ca să ştie despre ce este vorba şi cum se duc banii din bugetul local în conturile italienilor. Va trebui să vedem ce tăiem ca să plătim aceşti bani. Probabil vom reduce programele sociale şi cheltuielile pentru locuinţele sociale, vom limita lucrările de asfaltare etc. Vom fi obligaţi să tăiem toate astea pentru a le da bani italienilor. Eu ştiu că atunci când un proces depinde de soluţia altui proces, primul se suspendă până la soluţionarea celuilalt. Nu de aceeaşi părere sunt şi judecătorii de la Tribunalul Constanţa”, declara, luni, Radu Mazăre.

POPRIRE PE CONTURI Ieri, în cadrul şedinţei extraordinare a CLM, primarul Mazăre a fost informat că s-a primit o înştiinţare de la Biroul Executorilor Judecătoreşti, privitoare la înfiinţarea popririi pentru suma de 62 de milioane de lei (13 milioane de euro - n.r.). „Noi am venit imediat în întâmpinarea acestei înştiinţări de poprire şi am înregistrat la Tribunalul Constanţa două cereri. Prima dintre cererile înregistrate se referă la eşalonarea plăţii celor 13 milioane de euro pe o perioadă de 20 de ani, conform Ordonanţei nr. 22/2002, modificată, care prevede că autorităţile locale care au titluri executorii pentru creanţe pot cere eşalonarea acestora pentru a nu afecta contractele aflate în derulare. O a doua cerere, depusă şi înregistrată ieri, la Tribunal, se referă la suspendarea executării plăţii până la soluţionarea cererii de eşalonare. Dacă astăzi nu se judecă sau nu se dau termene pentru cele două cereri depuse de Primărie, conturile vor fi blocate până când cele 13 milioane de euro vor fi plătite către Fin.Co.Ge.Ro. Cu alte cuvinte, înseamnă dezastru pentru constănţeni”, a spus Mazăre. El a precizat că, în cazul în care se va merge mai departe cu executarea silită a bugetului local, va întreba constănţenii de unde să taie pentru a da bani italienilor. „În primul rând este vizat şi va fi blocat contul de investiţii care înseamnă asfaltare, locuinţe sociale, tot ce înseamnă investiţii în oraş şi cofinanţările pentru fondurile europene. Conturile vor fi blocate până când se adună 13 milioane de euro. În acelaşi timp, contractele aflate în derulare, dacă nu le mai onorăm, vor genera, la rândul lor, penalităţi pe care va trebui să le plătim. Vorbim despre contractele de asfaltare, de construire a caselor sociale şi restul investiţiilor din oraş”, a explicat Mazăre. El a adăugat că o eşalonare pe 20 de ani a plăţii poate fi suportată de bugetul local fără a afecta contractele aflate în derulare şi angajamentele luate prin hotărâri de consiliu. „Angajamentul bugetar pentru Fin.Co.Ge.Ro. a fost luat pe semnătura fostului primar”, a spus Mazăre. El a continuat, afirmând că cele 13 milioane de euro reprezintă 11% din bugetul local, atrăgând totodată atenţia că această sumă reprezintă doar o primă parte, având în vedere că italienii au trimis o adresă către Primăria Constanţa prin care anunţă că preţul lucrărilor de infrastructură se va ridica la 40 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul Constanţei. „Vom stabili împreună în Consiliul Local şi cu locuitorii oraşului ce vom face mai departe, adică de unde tăiem sau, de ce nu, să creştem taxele şi impozitele. Pentru toate acestea vom face o consultare publică, pentru că locuitorii trebuie să ne spună ce să facem”, a afirmat Mazăre. În ceea ce priveşte căile extraordinare de atac, acestea vor fi posibile doar după ce se va judeca, la Braşov, solicitarea procurorului de anulare a contractului. „Dacă reuşim, la Braşov, să anulăm contractul (pentru că la Constanţa mi-a fost frică, motiv pentru care am cerut strămutarea), ne vom îndrepta împotriva italianului şi-l vom urmări prin toată lumea ca să luăm banii oraşului înapoi”, a mai explicat Mazăre.