Cunoscutul muzician Berti Barbera şi chitaristul Nicu Patoi au susţinut recent un senzaţional concert, în clubul constănţean Doors. Cu prilejul reîntâlnirii cu publicul de la malul mării, cei doi şi-au lansat albumul „String a Song”. Inspiraţia şi spontaneitatea muzicală a apreciatului compozitor care, în acest an, a onorat cu participarea juriul reputatului Festival „Mamaia”, alături de magia coardelor de chitară atinse de unul dintre cei mai buni instrumentişti ai genului din România, au constituit ingredientele unei seri de neuitat în localul amintit. Au fost cântate piese incluse pe discul promovat - de fapt, hituri internaţionale precum „Perfect Day” a lui Lou Reed, „Kashmir” a celor de la Led Zeppelin, „Hallelujah”, compusă de Leonard Cohen sau „Wish You Were Here”, interpretată de legendara trupă Pink Floyd - interpretate într-o manieră originală, prin modalităţi subtile de orchestrare: de la blues, jazz la tendinţele actuale, unele compoziţii fiind adaptate la exprimarea contemporană a celor doi muzicieni. Show-ul a fost răsplătit cu aplauze entuziaste din partea unui public amator de muzică bună printre care s-au aflat şi numeroşi artişti din trupa lui Ştefan Bănică, veniţi în local special pentru acest eveniment. La finalul spectacolului amintit, Berti Barbera ne-a descris o parte din proiectele la care lucrează în prezent.

Reporter (Rep.): „String a Song”, o etapă sau o formulă?

Berti Barbera (B.B.): „String a Song” nu a avut lansare, de aceea îl prezentăm şi după doi ani de la apariţia lui. Cântăm piese de pe el fără cvartet pentru că necesită buget şi tehnică în plus: e foarte greu să cânţi în fum cu un violoncel din 1849, e o crimă. Nu avem în momentul acesta un plan de a face un album în doi, în continuarea acestui proiect, dar sigur vine ceva. Urmează în februarie lansarea noului album „Platonic”, unde Nicu Patoi cântă cu Răzvan Lupu (“Lapi”) la baterie, cu care este şi în trupa lui Ştefan, cu Adrian Ciuplea, basistul de la Viţa de Vie şi cu mine la percuţie. Este un album de rocking fusion instrumental, compoziţiile lui Nicu în totalitate. Eu pregătesc un proiect tot din zona muzicii acustice camerale, cu Romanian Piano Trio.

Rep.: Cum reuşiţi să menţineţi un public constant la malul mării?

B.B.: Noi suntem artişti de nişă, niciodată nu aşteptăm foarte mulţi spectatori, dar ne aşteptăm la oameni care au o oarece cultură muzicală. Relaţia noastră cu cei care vin la Doors a fost întotdeauna excepţională. Este a treia oară când cântăm aici, locul este foarte potrivit pentru ce cântăm noi. Am fost foarte bine primiţi, iar acest aspect ne face să revenim mereu cu mare plăcere. Spectatorii au fost mereu zâmbitori, iar zâmbetul lor este cea mai importantă răsplată pentru noi. Au ştiut piese mai puţin cunoscute, au remarcat anumite maniere prin care noi abordăm o muzică foarte cunoscută, s-au bucurat de ce facem, iar pentru noi asta a contat extraordinar de mult, de aceea când e vorba să venim în Doors, nu avem niciun fel de dubiu.