Guvernul României îşi va asuma astăzi răspunderea, prima dată în istoria post-decembristă, pentru nu mai puţin de trei legi importante, privind salarizarea unică, educaţia şi agenţiile guvernamentale. Modalitatea prin care primul ministru Emil Boc a decis să treacă peste capul Parlamentului cele trei acte normative a generat ample mişcări sindicale şi critici din interiorul clasei politice. Ofensate de lipsa crasă a dialogului social, marile confederaţii sindicale au anunţat cele mai ample proteste din această legislatură. Pe de altă parte, liberalii refuză să participe la procedurile de asumare a răspunderii guvernamentale. Chiar şi din interiorul Coaliţiei de guvernare au apărut voci care susţin că nu vor participa la lucrările privind adoptarea în regim de urgenţă a celor trei legi. Rămîne de văzut dacă liberalii vor reuşi să strîngă voturile necesare iniţierii unei moţiuni de cenzură care, odată adoptată, va duce la căderea Executivului, sau dacă guvernanţii vor reuşi să treacă de Parlament cele trei pachete legislative prin prisma votului majoritar pe care, cel puţin teoretic, îl deţin în Legislativ.

“Decizia de asumare a răspunderii pe trei legi în aceeaşi zi, neconstituţională”

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă, a declarat, ieri, că, dacă nu va reuşi să blocheze cu mijloace parlamentare asumarea de către Guvern, astăzi, a celor trei proiecte de lege, se va abţine să participe “la această manieră de adoptare a unor legi de o asemenea importanţă”. El a apreciat că “decizia premierului Emil Boc de a asuma răspunderea Guvernului pe trei proiecte de lege, succesiv, dar în aceeaşi zi, este neconstituţională, greşită politic, cu consecinţe sociale grave şi cu urmări greu de anticipat pentru întreg sistemul legislativ românesc”. Greblă a susţinut că expresia “un proiect de lege” din textul constituţional trebuie înţeleasă în sens restrîns, angajarea răspunderii neputîndu-se face cu privire la două sau mai multe proiecte de lege, în aceeaşi zi, chiar şi la cîte o oră diferenţă: “Este o forţare nepermisă a textului constituţional, situaţie care, practic, anulează rolul Parlamentului de unică autoritate legislativă a ţării. Ţara nu trebuie condusă prin forţarea prevederilor Constituţiei, prin blocarea dialogului social şi amplificarea haosului politic şi social”. Social-democratul cere premierului ca, “dacă tot a luat decizia asumării, să-şi asume şi răspunderea politică şi juridică pentru eventualitatea nedorită a aruncării ţării în haos, prin destabilizare şi chiar nesupunere civică. În această situaţie, de criză economică ce pare a se agrava în continuare, pe fondul unor nemulţumiri generalizate ale partenerilor sociali şi în plin conflict între categorii socio-profesionale, instituţii, autorităţi şi puterea de stat, o asumare a răspunderii, fără dezbatere socială şi prin ignorarea Parlamentului, reprezintă cel puţin o eroare politică”. El a reiterat propunerea făcută premierului să îşi asume separat răspunderea, în şedinţe separate, în următoarele două săptămîni: 15 septembrie pentru Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, 22 septembrie pentru Legea educaţiei naţionale şi 29 septembrie pentru Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. Potrivit lui Greblă, prin etapizarea procesului, beneficiarii viitoarelor legi vor putea, prin intermediul parlamentarilor, fără presiunea timpului, să formuleze amendamente, iar Guvernul, să le analizeze şi, după caz, să le introducă în proiectele respective: “În caz contrar, după ce voi fi epuizat toate mijloacele parlamentare de blocare a unei astfel de asumări, mă voi abţine să particip la această manieră de adoptare a unor legi de o asemenea importanţă”.

Parlamentarii liberali spun „Pas!”

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că Biroul Politic Central (BPC) al partidului a decis ca parlamentarii liberali să nu intre în sală la asumarea răspunderii de către Guvern, dar să fie prezenţi la mesajul preşedintelui Băsescu“, din respect pentru instituţia prezidenţială”. Întrebat dacă menţin demersul moţiunii de cenzură şi dacă au strîns semnături, Antonescu a reiterat intenţia PNL de a iniţia moţiune de cenzură, anunţînd că, după asumare, liberalii îi vor întreba “limpede” pe cei de la UDMR dacă semnează sau nu moţiunea “şi vom anunţa că ţinem această iniţiativă deschisă pentru oricare dintre parlamentari, inclusiv cei ai puterii”. El a apreciat că “moţiunea nu a fost redactată în text”, dar că tema e foarte clară, fiind “vocea străzii, vocea societăţii”: “Niciodată un Guvern care a intenţionat să angajeze răspunderea (…) nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părţi a societăţii. Cele mai multe nemulţumiri sînt direcţionate spre legea salarizării unice, dar există foarte multe lucruri care nu sînt de acceptat în legile educaţiei şi chiar în cele numite ale restructurării”. Pe de altă parte, viceliderul deputaţilor liberali Eugen Nicolăescu a anunţat, după întîlnirea grupurilor parlamentare ale PNL, că parlamentarii partidului au identificat elemente de neconstituţionalitate pe toate cele trei proiecte de lege pe care Guvernul îşi va asuma astăzi răspunderea, un colectiv coordonat de Teodor Meleşcanu urmînd să dea formă finală contestaţiei. El a mai spus că vor fi strînse semnăturile necesare constestării la Curtea Constituţională (CC) a celor trei proiecte de legi. El a mai arătat că parlamentarii PNL au depus 522 de amendamente, din care 383 pe legea privind educaţia naţională: “Din ce am văzut pînă acum, se pare că nu există niciun fel de voinţă din partea Guvernului de a ţine cont de amendamentele pe care le-am făcut. Ca atare, cît timp Parlamentul este sfidat, nu cred că parlamentarii trebuie să dea vreun semn de respect unui asemenea Guvern. În schimb, la prezenţa preşedintelui în Parlament am hotărît că noi trebuie să păstrăm instituţională relaţia dintre Parlament şi Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, indiferent cine este preşedinte, Parlamentul trebuie să se comporte corect şi în deplină legalitate şi în deplin acord cu Constituţia”.