Premierul şi ministrul Finanţelor vor semna o declaraţie de răspundere prin care se angajează în faţa Parlamentului că bugetul şi strategia fiscală prevăd utilizarea eficientă a banilor, iar membrii Guvernului care încalcă legea responsabilităţii fiscale vor răspunde politic solidar sau individual. Conform documentului, până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul va trebuie să prezinte Parlamentului o strategie fiscal-bugetară pentru următorii trei ani, împreună cu declaraţia de răspundere, iar în termen de o lună, Parlamentul va aproba limitele privind soldul total şi cheltuielile de personal obligatorii pentru următorii doi ani. Asumarea răspunderii a devenit o obişnuinţă pentru Guvern care, ori de câte ori simte ameninţarea Parlamentului, apelează la această procedură legislativă indiferent dacă varianta propusă este bună sau rea. Această atitudine nu demonstrează decât faptul că parlamentarii tind să aibă din ce în ce mai mult un rol decorativ, având în vedere că, cel puţin în ultimele 9 luni, România a fost condusă prin hotărâri de Guvern şi ordonanţe de urgenţă. Revenind la strategia fiscală pe care o propune Guvernul Boc 4, pentru care este gata să îşi asume răspunderea, putem spune că aceasta va include atât priorităţile în materie de cheltuieli şi argumentarea acestora în detaliu, cât şi o explicaţie a modului în care Executivul intenţionează să îşi îmbunătăţească politica faţă de mediul de afaceri. Impactul financiar va fi evaluat de Ministerul Finanţelor, care poate solicita opinia Consiliului Fiscal. Ministerul va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget prezentate de ordonatorii principali dacă acestea nu corespund instrucţiunilor bugetare, iar dacă aceştia nu modifică propunerea de buget într-un anumit interval, ministerul este abilitat, după negocieri sub medierea primului-ministru, să ajusteze unilateral propunerea de buget, pentru a fi inclusă în bugetul anual.