Un atac cibernetic a vizat recent reţeaua informatică a Casei Albe și ar fi fost comis de hackeri care lucrează pentru Rusia, au afirmat surse citate de ”Washington Post”. Potrivit unor oficiali de la Casa Albă, hackerii nu au avariat niciun sistem când au pătruns în reţeaua neclasificată a Preşedinţiei, iar până în prezent nu există dovezi că ar fi reuşit să pătrundă şi în reţeaua clasificată. Atacul informatic comis în ultimele săptămâni a avut ca rezultat întreruperea temporară a unor servicii, iar echipele de securitate cibernetică depun eforturi pentru a limita intruziunea. FBI, Secret Service şi Agenţia de Securitate Naţională sunt implicate în această investigaţie. În cazul Casei Albe, natura ţintei este în concordanţă cu o campanie susţinută de un stat, au declarat sursele citate. Intruziunea a fost descoperită în urmă cu două-trei săptămâni. Oficialii americani au fost alertaţi de un aliat. Companiile de securitate au identificat recent campanii de spionaj cibernetic conduse de hackeri ruşi care ar lucra pentru Guvern. Printre ţinte au figurat NATO, Guvernul ucrainean şi companii de securitate americane.

AL DOILEA SNOWDEN Agenţii FBI au efectuat percheziţii în locuinţa deţinută în Virginia de Nord de un colaborator al administraţiei americane, considerat al doilea Snowden şi suspectat că a dezvăluit presei lista teroriştilor urmăriţi de SUA, relatează ”The Daily Mail” în ediţia de ieri. Percheziţiile au intervenit după ce publicaţia online The Intercept, fondată de jurnalistul britanic Glenn Greenwald, a publicat documente secrete din august 2013, conţinând o listă cu numele celor peste un milion de persoane supravegheate de SUA pentru terorism. Potrivit dezvăluirilor, aproape jumătate dintre persoanele aflate pe această listă nu aveau nicio afiliere teroristă. Documentele au fost dezvăluite de publicaţia The Intercept la câteva luni după ce fostul consultant al Agenţiei americane de Securitate Naţională (NSA) Edward Snowden a părăsit SUA, sugerând, astfel, că mai există o persoană care oferă documente secrete presei. De altfel, jurnalistul Greenwald a afirmat în documentarul ”Citizen Four”, despre Edward Snowden, prezentat recent în SUA, că o altă persoană, cu o funcţie mai mare decât cea deţinută de fostul consultant NSA, livrează documente secrete presei. La rândul său, Snowden a menţionat existenţa acestei persoane şi a salutat curajul ei.

Edward Snowden este acuzat de spionaj în SUA, după ce în mai 2013 a pus la dispoziţia presei documente cu privire la programele secrete ale Agenţiei pentru Securitate Naţională. În iunie 2013, el a fugit din SUA în Hong Kong, iar în august 2013 s-a refugiat la Moscova, unde a primit permis de rezidenţă de trei ani. Dezvăluirile lui au provocat o dezbatere la nivel mondial despre practicile serviciilor secrete americane.

DISUASIUNE Armata SUA mobilizează mijloace în spaţiul cibernetic, pentru a descuraja hackerii să atace potenţiale ţinte americane, a anunţat, marţi, şeful Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA). Michael Rogers, care conduce şi Comandamentul Cibernetic al Pentagonului, intenţionează să avertizeze hackerii în privinţa consecinţelor acţiunilor lor: ”Astăzi, fie că este vorba de un stat, de o organizaţie sau de un individ, majoritatea piraţilor informatici ajung la concluzia că acţiunile lor comportă prea puţine riscuri, că preţul de plătit este foarte mic. Cei mai mulţi cred că îşi pot permite să fie destul de agresivi şi nu este în interesul nostru pe termen lung, în calitate de ţară, de a menţine această percepţie. Trebuie să încercăm să o schimbăm”. Potrivit lui Rogers, armata are un cadru legal pentru folosirea oricărei arme cibernetice ofensive, cu aprobarea preşedintelui SUA şi a secretarului Apărării. Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care două rapoarte publicate marţi au conchis că Guvernul rus şi cel chinez sunt, în mod sigur, în spatele unei vaste reţele de spionaj cibernetic împotriva SUA şi Europei.

BRITANICII AU ACCES LA DATELE NSA Serviciile de informaţii britanice (GCHQ) pot accesa, fără mandat, material brut colectat în masă de Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) a SUA şi de alte agenţii de spionaj străine, a confirmat, în premieră, Guvernul de la Londra, relatează ”The Guardian”. ”Aranjamentele” secrete ale GCHQ pentru accesarea materialelor sunt dezvăluite în documente trimise Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar britanic cu competenţe în privinţa supravegherii, ca răspuns la o acţiune judiciară comună a organizaţiilor Privacy International, Liberty şi Amnesty International, în urma dezvăluirilor făcute de Snowden. Potrivit documentelor, Marea Britanie poate obţine, fără mandat, informaţii neselectate, ceea ce înseamnă date neanalizate sau brute, de la parteneri din străinătate, dacă nu este posibil din punct de vedere tehnic să obţină comunicaţiile printr-un mandat şi dacă este necesar şi adecvat ca agenţiile de informaţii să obţină acele date. Regulile permit în principal colectarea în masă a materialului, care poate include comunicaţii ale cetăţenilor britanici, cu condiţia ca cererea să nu presupună eludarea deliberată a legii privind reglementarea puterilor de investigare (Ripa), care guvernează mare parte din activităţile de supraveghere ale Marii Britanii. Datele pot fi stocate până la doi ani, aceeaşi durată ca informaţia colectată direct de agenţie. Aceasta poate fi extinsă unilateral, dacă un oficial consideră că este necesar şi adecvat pentru securitatea naţională.

Privacy International, unul dintre grupurile care au iniţiat acţiuni judiciare împotriva supravegherii desfăşurate de CGHQ şi NSA, a afirmat că dezvăluirea ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de protecţie legale din Marea Britanie. ”Ştim că datele din orice apel telefonic, căutare pe internet sau website vizitat în ultimii doi ani pot fi stocate de baza de date a GCHQ şi analizate după bunul plac, toate fără mandat de colectare, în primul rând”, a declarat vicepreşedintele Eric King. ”Este scandalos că Guvernul crede că supravegherea în masă, justificată de aranjamente secrete care permit primirea vastă şi fără constrângeri şi analizarea materialelor de la serviciile de informaţii străine, este legală”, a adăugat el. Amnesty International şi Liberty au cerut, de asemenea, o reformă a protejării securităţii naţionale prin supraveghere.