Explozia unei bombe într-un cartier şiit din Bagdad a provocat moartea a cel puţin zece persoane, între care doi oficiali de la Washington şi doi militari americani. Poliţia a precizat că şase irakieni au fost ucişi şi cel puţin zece au fost răniţi. Armata americană a atribuit atacul miliţiilor şiite, o referire la elemente ale Armatei lui Mehdi, condusă de Moqtada al-Sadr şi susţinută de Iran. Autorităţile irakiene au comunicat că explozia a fost comisă de un terorist kamikaze, însă armata americană a capturat un suspect care încerca să fugă de la faţa locului. Mahmud al-Zamili, un membru al Consiliului Local din cartierul Sadr City, a declarat că deflagraţia a avut loc în biroul vicepreşedintelui Consiliului, rănit în urma atacului. Autorităţile americane şi irakiene au izolat cartierul Sadr City, bastionul Armatei lui Mehdi. Numeroşi oficiali americani colaborează cu autorităţile irakiene pentru îmbunătăţirea procesului decizional şi a serviciilor esenţiale după cei cinci ani de război. Atacul de marţi a intervenit la o zi după ce doi militari americani au fost împuşcaţi mortal, iar alţi trei au fost răniţi într-o localitate situată la sud-est de Bagdad. Serviciile de securitate irakiene au precizat că un oficial din localitatea Madaen a deschis focul spre doi militari americani care îl vizitau. Armata americană susţine că militarii participaseră la o întîlnire a Consiliului Local.

În acest context, nu este de mirare faptul că luni, comandanţii americani au dat publicităţii un raport care indică faptul că nivelul de pregătire al forţelor armate irakiene s-a îmbunătăţit, dar acestea nu pot opera încă fără ajutor semnificativ. Trupele irakiene nu sînt pregătite să preia reponsabilitatea totală a misiunilor de securitate şi operaţiunilor de luptă, a declarat generalul-locotenent Lloyd Austin, adjunctul comandantului forţelor americane din Irak. Deşi Pentagonul apreciase în ultimul raport trimestrial că trupele irakiene se vor putea susţine în mare parte pînă la sfîrşitul anului 2008, un oficial american de rang înalt din domeniul apărării a declarat că acestea vor mai avea nevoie de asistenţa logistică şi informaţională americană pentru mulţi ani de acum înainte. Aceste evaluări survin într-un moment în care SUA retrag din Irak contingentele mobilizate anul trecut în cadrul strategiei de suplimentare a trupelor. Cinci brigăzi de luptă se vor retrage pînă în luna august, reducînd la 140.000 numărul militarilor americani prezenţi pe frontul irakian.

Comandanţii vor evalua din nou nivelul violenţelor şi starea trupelor irakiene, pentru a decide dacă noi contingente americane vor fi retrase pînă la sfîrşitul anului 2008. Generalul Austin a declarat că numărul atacurilor insurgente comise săptămînal este cu 80% mai mic decît în urmă cu un an. Numărul victimelor în rîndul civililor înregistrate în luna mai a fost cu 75% mai mic decît în iulie 2007. Raportul Pentagonului adaugă că nivelul redus al violenţelor şi îmbunătăţirea graduală a capacităţilor trupelor irakiene ar trebui să permită SUA să transfere controlul a două noi provincii către autorităţile irakiene, în iunie şi iulie. Din cele 18 provincii irakiene, nouă se află sub control irakian, dar sub supravegherea armatei SUA. Un ofiţer american de rang înalt a avertizat că trupele irakiene mai au nevoie de cel puţin zece ani înainte de a putea asigura securitatea teritoriului naţional. Ofiţerul, care a făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului, a dezvăluit că Irakul intenţionează să dispună de o forţă contrainsurgentă pînă în 2012.