Reducerea deficitului bugetar spre ţinta de 31,9 miliarde lei (5,9% din PIB proiectat) convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru acest an se va cuantifica în principal în trimestrul al treilea, când dezechilibrul fiscal trebuie să scadă cu 4,8 miliarde lei faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Ajustările din celelalte trei trimestre sunt mult mai restrânse, prin comparaţie cu perioada iulie-septembrie. Guvernul a convenit cu FMI reducerea deficitului bugetar în acest an la 31,9 miliarde lei, de la 36,1 miliarde lei în 2009. Astfel, deficitul bugetar ar urma să scadă în primul trimestru cu 250 milioane lei, de la 8,3 miliarde lei la 8,25 miliarde lei, şi să crească în cel de-al doilea cu 1,14 miliarde lei, de la 6,15 miliarde lei la 7,29 miliarde lei. În cel de-al patrulea trimestru, indicatorul ar trebui să coboare, potrivit obiectivelor convenite cu FMI, cu 438 milioane lei, de la 10,538 miliarde lei la 10,1 miliarde lei. Trimestrul al treilea însă ar trebui să aducă cea mai mare corecţie a deficitului bugetar, de 4,847 miliarde lei, de la 11,107 miliarde lei la 6,26 miliarde lei.

FMI VEDE RISCURILE, GUVERNUL NU. Potrivit unui raport realizat de FMI privind acordul stand-by cu România, strategia de consolidare a finanţelor publice prin reducerea cheltuielilor, asumată de autorităţi pentru 2010, prezintă riscuri semnificative, având în vedere dificultăţile întâmpinate în trecut la aplicarea reformelor dificile, mai ales în zone precum salarizarea din sistemul public şi pensiile. Ministrul Finanţelor Pubice, Sebastian Vlădescu, a declarat că cheltuielile bugetare sunt mult peste eficienţa angajaţilor şi peste nivelul pe care statul şi-l poate permite pentru a asigura sustenabilitate pe termen mediu şi lung. „Este evident că, în România, cheltuiala bugetară e mult dincolo de eficienţă, dincolo de ceea ce ne putem permite şi dincolo de ceea ce asigură sustenabilitate pe termen mediu şi lung\", a spus Vlădescu. El a precizat că numărul de disponibilizări din sistemul bugetar nu a fost stabilit pe baza înţelegerii cu FMI, care prevedea, printre altele şi scăderea cheltuielilor de personal din acest sector cu 0,2% din PIB. Declaraţiile ministrului sunt confirmate şi de vicepreşedintele Confederaţiei Naţional Sindicale „Cartel Alfa”, Romulus Niţă. „În realitate, nu este impunerea FMI. Fondul a vorbit doar de reducerea cheltuielilor şi a lăsat Guvernul să aleagă şi, din păcate, Executivul a ales calea cea mai simplă: a atacat sistemul salarial. O abordare pur financiară a problemei locurilor de muncă este greşită, pentru că ar trebui să ţină cont că, într-o situaţie de criză, le reduc fără a putea crea altele noi, ceea ce va duce la o problemă socială cu cheltuieli mari\", a spus vicepreşedintele „Cartel Alfa”. El a mai spus că sindicaliştii au cerut Executivului ca, înainte de a lua măsuri de reducere a posturilor din sistemul bugetar, să se facă o analiză corectă a posturilor existente, mai ales că există semnale că unele locuri de muncă sunt create în baza unor factori politici, pentru a face favoruri anumitor persoane.