Războiul din Ucraina face noi victime, în ciuda demersurilor diplomatice. Confirmând cele spuse anterior, separatiștii pro-ruși au lansat o amplă ofensivă în estul Ucrainei. Sâmbătă dimineață, un atac cu rachete Grad a vizat un cartier al oraşului-port ucrainean Mariupol, provocând moartea a 30 de persoane și rănirea altor peste 100 de persoane. Potrivit Primăriei oraşului, peste 50 de locuințe, patru școli și trei grădinițe au fost afectate. Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, a asumat atacul cu rachete comis la Mariupol, anunţând lansarea unei ofensive insurgente în această zonă. Mariupol este singurul oraş mare din estul Ucrainei aflat sub controlul forţelor guvernamentale. Ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a anunţat că insurgenţii au adus sisteme de rachete în jurul oraşului Mariupol. Premierul Arseni Iaţeniuk a cerut Occidentului să convoace urgent o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. A existat o încercare în cadrul acestuia de condamnare a atacului de la Mariupol, însă Rusia s-a opus, potrivit unei postări pe Twitter a ambasadorului Marii Britanii la ONU, Mark Lyall Grant. Partea rusă a precizat că votul a eșuat pentru că Marea Britanie a insistat pentru condamnarea separatiștilor, pentru acțiunile lor în estul Ucrainei, și nu a Guvernului de la Kiev.

DOLIU NAȚIONAL Guvernul ucrainean a declarat, ieri, zi de doliu național, după masacrul din Mariupol. Ucrainenii, în frunte cu președintele Petro Poroșenko, au ținut un moment de reculegere la prânz, în timp ce în Piața Independenței din Kiev au fost aprinse, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, lumânări aranjate încât să se poată citi numele orașului Mariupol. Ieri, președintele ucrainean a declarat că nu există alternativă la acordurile de pace semnate în septembrie cu separatiștii. El a afirmat totodată că detensionarea conflictului cu rebelii din estul țării reprezintă prioritatea Guvernului de la Kiev, însă acordurile de pace din septembrie, semnate la Minsk, trebuie respectate.

            Alianţa Nord-Atlantică, UE şi SUA au condamnat vehement atacul insurgent de la Mariupol, cerând Rusiei să înceteze imediat susţinerea acordată rebelilor separatişti. Secretarul de stat american, John Kerry, a declarat că ”Rusia trebuie să închidă frontiera cu Ucraina, să retragă toate armele, combatanţii, să înceteze susţinerea financiară”. UE a anunţat că analizează posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare a miniştrilor de Externe, săptămâna aceasta, pentru a sancţiona ofensiva lansată de rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat, potrivit estimărilor, cu aproape 5.000 de morţi.

POLIȚIȘTI ROMÂNI ÎN UCRAINA Șase poliţişti români vor participa la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina, fiind implicaţi în activități de monitorizare şi sprijinire a respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor din minorităţi naţionale. Cei şase polițiști vor activa timp de şase luni, în regiunile Doneţk, Lugansk şi Dnipropetrovsk. Luna trecută, România a preluat, la solicitarea Serbiei, președinția anuală a Comitetului de Securitate al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, funcție pe care o va deține până la 31 decembrie. Ţara noastră preia mandatul într-un context extrem de tensionat, în care OSCE supraveghează negocierile pentru încetarea focului în estul Ucrainei. De asemenea, OSCE este unul dintre mediatorii conflictului din Transnistria. Mandatul va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul României la OSCE.