Trei bărbaţi mascaţi şi înarmaţi cu o armă Kalaşnikov şi un lansator de rachete au intrat în sediul ziarului satiric francez „Charlie Hebdo”, ieri, în jurul orei locale 11.30 (12.30, ora României), strigând „Allah Akbar” şi „Profetul a fost răzbunat”. În scurt timp, numeroase focuri de armă s-au auzit, iar mai mulţi jurnalişti au reuşit să se refugieze pe acoperişul clădirii. Atacul a durat între cinci şi zece minute și a fost un adevărat carnagiu. 12 persoane, dintre care doi poliţişti, au murit, iar patru dintre cei opt răniți sunt în stare foarte gravă. Printre victime se numără Stéphane Charbonnier, cunoscut sub pseudonimul Charb, directorul publicaţiei, dar şi alţi trei caricaturişti: Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski). Cu doar câteva minute înainte de atacul terorist, revista postase pe contul de Twitter o caricatură ce îl ironiza pe Abu Bakr al-Baghdadi, liderul reţelei teroriste Stat Islamic în Irak şi Siria (SIIS). De altfel, „Charlie Hebdo” s-a remarcat de-a lungul timpului prin ironizarea Profetului Mahomed şi a altor elemente religioase folosite pentru a promova fanatismul.

POLIȚIA A LUAT CU ASALT PARISUL

În scurt timp, Franța a instituit nivelul maxim de alertă în regiunea pariziană. Conform planului Vigipirate, circa 3.000 de agenţi ai serviciilor de securitate au fost mobilizaţi pentru misiuni de ordine publică şi pentru căutarea autorilor atentatului, care au reușit să fugă cu ajutorul unei mașini de culoare închisă. Potrivit martorilor, atentatorii sunt simpatizanţi ai reţelei teroriste al-Qaida. „Vorbeau perfect limba franceză şi afirmau că sunt din reţeaua al-Qaida”, a declarat ziarului „L'Umanité” caricaturista Corinne Rey (Coco), unul dintre supraviețuitori. Acțiunea poliției era  în plină  derulare la închiderea ediției. Teroriștii au abandonat mașina într-o zonă din nordul Parisului, unde au fost la un moment dat încolțiți de trupele speciale, deschizând focul. Până să abandoneze mașina au lovit un trecător, despre a cărui stare nu se cunosc deocadamdată detalii.

Toate activităţile extraşcolare ale elevilor, toate evenimentele publice de mare amploare au fost suspendate până la normalizarea situaţiei. Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, s-a deplasat la locul atentatului, împreună cu primarul Parisului, Anne Hidalgo. Preşedintele Hollande a denunţat atentatul terorist de „o excepţională barbarie”, urmând să viziteze la rândul său locul masacrului, după o reuniune de criză convocată la Palatul Elysée. Liderul francez a mai declarat că în ultimele săptămâni au fost dejucate mai multe atacuri teroriste. Au început imediat să vină și mesajele de solidaritate, dar și măsurile de urgență luate de țările vecine Franței. Italia a intensificat măsurile de securitate ca reacţie la acest atac, dar şi la incidentele similare petrecute în ultimele săptămâni în Canada şi Australia. Ministrul de Interne, Angelino Alfano, a convocat o reuniune de urgență cu şefii serviciilor de securitate. Spania a condamnat „actul terorist josnic şi laş” şi a apărat libertatea presei ca „drept fundamental”, anunțând sporirea controalelor la frontiere și verificări ale departamentelor de securitate.

JURNALISMUL NU ESTE O CRIMĂ!

România, prin președintele Iohannis, premierul Ponta și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și-a anunțat solidaritatea împotriva terorismului şi a extremismului de orice fel. În România nu va fi însă decretat grad de alertă. Aparent, cultura ignorării adevărurilor jenante ține departe de astfel de amenințări presa românească. Cristian Tudor Popescu a dezvăluit ieri un acord încheiat cu președintele Băsescu în urmă cu zece ani. Editorialistul a amintit de o înțelegere la care a ajuns cu Traian Băsescu în 2005 pentru ca România să nu contribuie la provocările aduse lumii islamice de caricaturile cu profetul Mohamed și cu alte simboluri religioase, care ar fi cauza atacului de la Paris. Pe site-urile de socializare s-a creat și un cont de solidaritate cu victimele atentatului, intitulat „Je suis Charlie Hebdo”, pentru o serie de manifestații de stradă, chiar dacă la Paris nu este posibil acest lucru în urma restricțiilor decretate de starea de alertă.

În 2005, când un ziar danez a făcut publice mai multe caricaturi cu Mahomed, preşedintele Băsescu şi Cristian Tudor Popescu au luat împreună decizia de a nu se publica şi în presa românească. „Aş vrea să amintesc că şi în România s-a pus problema dacă aceste caricaturi merită să fie puse în presă sau nu, era vorba de o simplă reproducere. Şi m-a sunat preşedintele Basescu, când eu aveam calitatea de preşedinte al Clubului Român de Presă, şi am avut o discuţie cu oportunitatea apariţiei şi am căzut de acord că nu e bine şi nu e o încălcare de libertate a presei, dar este un gest conştient să nu se publice aceste caricaturi, având în vedere consecinţele politice pe care le poate produce în ţara noastră. Această sugestie a fost respectată de către marile ziare din România. Eu nu sunt foarte de acord cu publicarea acestor caricaturi, cei care le publică le ştiu a fi insultătoare pentru acești religioşi islamici. Există şi limite în această libertate a presei”, a declarat jurnalistul Cristian Tudor Popescu la un post de televiziune.

Dacă ne facem că extremismul nu există și ne ferim să spunem lucrurile care ar putea leza anumite sensibilități, acesta poate fi cu siguranță un mod de a trăi. În fața consecințelor dramatice ale actelor de violență, multe întrebări se vor ridica. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a condamnat atacul, calificându-l drept „un act intolerabil şi o barbarie”. Preşedinţia SUA a condamnat în termeni duri atacul. „Casa Albă este solidară cu familiile celor omorâţi sau răniţi în acest atac”, a reacţionat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Obama, dar nimeni deocamdată nu pare să dea înapoi în fața intoleranței de care au dat dovadă atacatori sensibili la ironie, dar nu și la perceptul de a nu ucide.

O SITUAȚIE CRITICĂ

Presa se află în de multe ori în cele mai jenante, dar și cele mai importante momente ale vieții sociale, politice, culturale ale unei țări. Nu numai jurnaliștii occidentali sunt supuși la presiuni. Și jurnaliștii din lumea arabă se confruntă cu situații extreme. Ministrul canadian al Afacerilor Externe, John Baird, a afirmat că lucrează cu Guvernul egiptean la dosarul celor trei jurnaliști Al-Jazeera aflați în închisoare în Egipt. Acesta a răspuns la o întrebare referitoare la o posibilă expulzare a egipteano-canadianului Mohamed Fadel Fahmy, unul dintre cei trei jurnaliști deținuți de peste un an pentru un presupus sprijin acordat islamiștilor. „Suntem într-o fază critică" și, "când vom avea alte informații, le vom anunța", a adăugat el în cursul unei conferințe de presă. Joia trecută, Curtea egipteană de Casație a ordonat ținerea unui nou proces, refuzând eliberarea jurnaliștilor.

Angajați la departamentul în limba engleză al postului de televiziune din Qatar, Mohamed Fadel Fahmy, australianul Peter Greste și egipteanul Baher Mohamed au fost condamnați în iunie la zece ani de închisoare pentru difuzarea unor informații false în sprijinul Fraților Musulmani, confreria președintelui destituit Mohamed Morsi. Ministrul canadian al Afacerilor Externe a anunțat la 23 decembrie că vrea să meargă în ianuarie în Egipt pentru a pleda în favoarea eliberării lui Fahmy. John Baird a avut o întrevedere și în luna noiembrie cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

PE LISTA MAI VÂNAȚI DE AL-QAIDA

Stéphane Charbonnier (Charb), una dintre cele peste 12 victime ale atacului terorist de la Paris, a fost un renumit caricaturist şi jurnalist francez, avea 47 de ani. Potrivit presei franceze, Stéphane Charbonnier se afla pe lista din 2013 a „celor mai vânate persoane (moarte sau în viaţă) pentru crime împotriva islamului”, potrivit unui articol publicat de „Inspire”, revista de propagandă teroristă a Al-Qaida. Acesta a primit ameninţări cu moartea şi se afla sub protecţia poliţiei franceze, potrivit lui Richard Malka, avocatul publicaţiei „Charlie Hebdo”. Avocatul a precizat că jurnalistul se afla sub protecţia poliţiei din momentul în care au început ameninţările ca urmare a publicării caricaturilor cu profetul Mahomed. „Charb se afla sub protecţia autorităţilor. Ameninţările erau constante. Este înfricoşător”, a mai spus avocatul Richard Malka. Totuşi, unii dintre colegii săi au povestit că acesta era relaxat cu privire la aceste ameninţări. „Charb a fost sub protecţia poliţiei, dar se deplasa fără să fie însoţit de un poliţist, fapt care era un semn că el nu a fost îngrijorat în tot acest timp”, a declarat un jurnalist pentru publicaţia franceză „Le Monde”.