Explozia de la metroul din Sankt Petersburg, soldată, potrivit unui nou bilanț, cu 14 morți şi 50 de răniţi, implică multe aspecte care, coroborate, ar putea schimba faţa politicii externe, aşa cum o înţelegem noi astăzi. Potrivit ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, citat de agenția de presă rusă RIA Novosti, tragedia de la Sankt Petersburg indică nevoia unor eforturi comune în lupta împotriva terorismului global şi „arată încă o dată importanța accelerării eforturilor comune în combaterea acestui flagel”. Potrivit unui oficial kârgâz din domeniul securității, un cetățean rus, de origine kârgâză, este suspectat că a provocat deflagrația violentă produsă luni la ora locală 14.40 (11.40 GMT) într-un tren care circula între două stații ale unei linii de metrou din Sankt Petersburg.

Autoritățile ruse au închis stația de metrou Sennaya Ploşcead din Sankt Petersburg în urma unui apel privind o amenințare cu bombă, la mai puțin de o zi după atentatul petrecut în apropierea acestei stații, relatează The Associated Press. Oficiali din serviciul de presă al Ministerului pentru Situații de Urgență au declarat marți că au primit un apel referitor la o bombă de la stația de metrou Sennaya Ploşcead. Mai multe vehicule ale pompierilor și ambulanțe erau încă parcate marți dimineața lângă cordonul de securitate din piața Sennaya. O explozie a avut loc luni, într-un tren de metrou care se deplasa între staţiile Institutul Tehnologic şi Sennaia Ploşcead, a anunţat Comisia rusă pentru Combaterea Terorismului. Autorităţile au dezamorsat un alt dispozitiv exploziv care conţinea un kilogram de TNT.

Bilanțul victimelor a ajuns marți la 14 morți și 50 de răniți.

Povestea eroului de la Sankt Petersburg

Conductorul ramei de metrou din Sankt Petersburg, vizat de un atentat luni, susţine că a urmat pur şi simplu instrucţiunile, scoţând trenul din tunel, gest calificat de şefii săi drept "eroic", care a dus la salvarea a numeroase vieţi, potrivit AFP. "Explozia tocmai se produsese (...). S-a auzit o detunătură şi era fum", a relatat marţi Aleksandr Kaverin, 50 de ani, într-o conferinţă de presă. "Am început să primesc mesaje neinteligibile prin (interfon) de la pasageri la conductor. Toţi vorbeau în acelaşi timp, în toate vagoanele", a declarat conductorul în uniformă. "Am urmat instrucţiunile", a precizat Kaverin, care are o experienţă de 15 ani. "Am luat decizia să continui drumul şi să înaintez fără întârziere şi am scos trenul din tunel", adaugă el. "A fost o zi dificilă", mai spune el, coborându-şi privirile. Conductorul a precizat că nu a putut să-şi petreacă noaptea acasă cu soţia şi cei doi copii, din cauza numeroşilor jurnalişti care îl aşteptau la uşă. Aducând trenul până la peronul staţiei Tehnologhiceski Institut, conductorul a permis salvarea a "numeroase vieţi", a declarat ulterior directorul metroului din Sankt Petersburg, Vladimir Kariughin. "Dacă ar fi trebuit să iasă oamenii din vagon" în timp ce trenul era încă în tunel, "situaţia ar fi fost complicată", a asigurat el, explicând că, atunci când trenul a ajuns la peron, serviciile de intervenţie au putut acorda asistenţă răniţilor mai rapid şi să-i evacueze mai repede. "În situaţii de urgenţă, oamenii devin eroi", afirmă Kariughin, precizând că acest conductor va primi o medalie pentru bravura sa.

Directorul metroului a salutat, de asemenea, "vigilenţa" unui angajat de la altă staţie de metrou, Ploşciadi Vosstania, care a semnalat prezenţa unui rucsac abandonat, care conţinea o bombă, ce a fost dezamorsată la timp. "El a securizat la timp zona, i-a chemat pe specialişti şi datorită acestor acţiuni a putut fi evitat un nou act de terorism", a subliniat el. "Angajaţii metroului şi pasagerii s-au ajutat reciproc. Ei se aflau în stare de şoc, dar nu a existat isterie", şi-a exprimat acesta satisfacţia.

Atentatul comis luni în metroul din Sankt Petersburg s-a soldat cu 14 morţi, potrivit ministrului rus al Sănătăţii, Veronika Skvorţova.

Explozia s-a produs la începutul după-amiezii de luni, într-un tren care circula între două staţii ale unei linii frecventate care traversează centrul Sankt Petersburgului, Sennaia Ploşciadi şi Tehnologhiceski Institut. Atentatul nu a fost revendicat şi Comitetul de anchetă a anunţat deschiderea unei anchete pentru "act terorist", precizând totuşi că "toate celelalte piste" vor fi examinate. Serviciile secrete kârgâze au indicat pentru AFP că atentatul a fost comis de un atentator sinucigaş, născut în regiunea Oş din Kârgâzstan.

Atentatul - din perspectivă internă şi externă

Potrivit presei ruse, atacul din Sankt Petersburg este un act de răzbunare din partea grupării Stat Islamic (SI) pentru intervenția armatei ruse în Siria, dar se întreabă totodată în legătură cu o posibilă înăsprire a politicii interne a Kremlinului, informează AFP. Explozia din fosta capitală imperială a Rusiei „este răspunsul SI la succesele armatei ruse în Siria (...), menit să minimizeze activitățile Rusiei pe plan extern”, estimează analistul Aleksei Muhin, citat de „Nezavisimaia Gazeta“. Teroriștii „încearcă să schimbe opinia publică asupra campaniei siriene”, adaugă expertul. „Cei care au comandat și cei care au executat atacul terorist aparțin unei celule de teroriști (din grupul SI) aflate în stare latentă, cunoscută de multă vreme în Europa”, estimează surse de informație ale cotidianului rus „Izvestia“. Potrivit acestui cotidian, „reacțiile la acest act terorist pe plan global lasă să se spere că acea coaliție antiteroristă dorită de Vladimir Putin va fi în sfârșit formată”.

Presa independentă se arată însă mai critică asupra intervenției ruse în Siria, unde Moscova susține regimul lui Bashar al-Assad. Chiar dacă puterea rusă declară fără încetare că politica sa în Siria „este bună (...), acest lucru nu ne împiedică să ne întrebăm dacă aceasta este una gândită și dacă toate consecințele sale sunt calculate”, notează cotidianul liberal „Vedomosti“. Potrivit mai multor publicații, acest atac terorist schimbă de asemenea contextul politic intern în Rusia, unde sute de susținători ai opozantului Aleksei Navalnîi au fost arestați la sfârșitul lui martie, în timpul unor manifestații anticorupție. Perioada este cu atât mai sensibilă cu cât alegeri prezidențiale urmează să aibă loc în martie 2018 și în condițiile în care Rusia va găzdui Campionatul Mondial de Fotbal vara viitoare. „A se folosi de un atac terorist pentru a iniția o strângere a șurubului constituie o tradiție națională”, estimează Abbas Galiamov, analist al cotidianului economic „RBK“. „Sub pretextul luptei împotriva extremismului, al întăririi serviciilor secrete și controlului asupra rețelelor sociale, puterea (rusă) își poate spori presiunea” asupra opoziției, estimează cotidianul „Vedomosti“.

Atentatul de luni de la metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți, reprezintă o "provocare" lansată la adresa tuturor rușilor, inclusiv a președintelui Vladimir Putin, a declarat marți Kremlinul, citat de AFP. "Orice atentat care are loc în țara noastră este o provocare lansată la adresa tuturor rușilor, inclusiv a șefului statului, a președintelui nostru", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Faptul că atacul a fost comis la Sankt Petersburg în ziua în care președintele Vladimir Putin se afla în orașul de pe Neva este "demn de remarcat", a afirmat Peskov, citat de Reuters. "Desigur, simplul fapt că atacul a fost efectuat în momentul în care șeful statului se afla în oraș este demn de remarcat și atrage atenția. Acesta este un subiect de studiu pentru serviciile de securitate. Orice act de terorism este o provocare pentru fiecare cetățean al Rusiei, inclusiv pentru președintele nostru", a insistat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, citat de postul de televiziune rusesc independent Dojdi. Potrivit acestuia, Rusia este în prima linie a luptei împotriva terorismului internațional. Și nicio țară din lume nu a fost încă capabilă să învingă terorismul de una singură. "Dar tuturor le este binecunoscută abordarea consecventă și foarte dură a lui Vladimir Putin în lupta împotriva terorismului", a adăugat Dmitri Peskov, citat de Dojdi.

Cine a făptuit atentatul

Atentatul produs luni într-un tren care circula între două stații pe o linie foarte frecventată a metroului din Sankt Petersburg a fost comis de un atentator sinucigaș, a indicat marți Comitetul de anchetă rus într-un comunicat. Investigatorii Comitetului de anchetă, serviciile secrete și Ministerul de Interne au "stabilit că bomba artizanală a putut fi acționată de un bărbat ale cărui rămășițe au fost găsite în al treilea vagon al trenului", a indicat Comitetul de anchetă, adăugând că identitatea acestuia a fost stabilită, dar nu poate fi dată publicității din cauza secretului anchetei.

În același timp, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a calificat drept "cinice și josnice" tentativele de a prezenta cele întâmplate cu o zi în urmă la Sankt Petersburg drept un atac de răzbunare pentru politica rusă în Siria, relatează RIA Novosti.