Curtea Constituţională (CC) a reluat, vineri, dezbaterile asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre preşedintete ţării şi primul ministru, ca autorităţi publice aparţinînd puterii executive, şi autoritatea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii. Conflictul a fost sesizat de către Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care a reclamat la CC că declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu la adresa justiţiei sînt numai cîteva din acţiunile de defăimare, demonetizare şi discriminare a magistraturii. Într-un memoriu înmînat preşedintelui CSM, semnat de peste 1.600 magistraţi, se arată că premierul Tăriceanu, între multe afirmaţii defăimătoare, a calificat drept "ticăloşit" sistemul judiciar, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a acuzat de corupţie 70% din magistraţii României, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a calificat judecătorii după soluţii care-i convin sau nu, şeful statului a identificat corupţii din Justiţie în judecătorii României, a proferat ameninţări împotriva magistraţilor, cu excluderea din magistratură în cazul în care nu vor arăta eficienţa scontată pentru raportul către Bruxelles. În şedinţa din 9 martie a CSM s-a hotărît ca sesizarea magistraţilor să fie remisă CC pentru tranşarea acestui conflict.

În urma deliberării, CC, cu majoritate de voturi, a constatat că declaraţiile lui Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu nu au dat naştere unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice - preşedintele României şi primul ministru, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească, pe de altă parte - în înţelesul prevederilor art. 146 lit. e) din Constituţie. Prezent, sîmbătă, la Constanţa, pentru a participa la un seminar organizat de Universitatea “Andrei Şaguna”, preşedintele Curţii Constituţionale a României, prof. univ. dr. Ion Vida, a declarat: “Cînd vorbim de declaraţii publice care nu ajung la consecinţe juridice, nu se poate pune problema unui conflict juridic constituţional. Nu e vorba aici despre conflict juridic, ci doar de declaraţii politice”. Tot la Constanţa, Ion Vida a subliniat că CC a ţinut totuşi cont de reclamaţiile magistraţilor, menţionîndu-le în sentinţa emisă vineri. ”Pentru a da această sentinţă, am ţinut cont şi de pronunţările anterioare ale CC”, a mai arătat Vida, făcînd referire la documentul statuat în 2005, în urma unei sesizări, conform căruia "opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică sau ale conducătorului unei autorităţi publice referitoare la alte autorităţi publice nu constituie prin ele însele conflicte juridice atît timp cît nu produc nici un efect juridic". Noţiunea de conflict juridic de natură constituţională a fost definită deja prin Decizia CC 53/2005. În opinia judecătorilor CC, conflictul juridic de natură constituţională presupune acte sau acţiuni concrete, prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice ori omisiunea unor autorităţi publice constînd în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor.

Preşedintele AMR, Viorica Costiniu, a declarat, ieri, pentru “Telegraf”, că pînă la motivarea sentinţei nu se pot face analize obiective. ”Lipsa unanimităţii în luarea deciziei CC reprezintă totuşi o problemă care trebuie avută în vedere de către politicieni. Chiar dacă soluţia nu este cea pe care o aşteptam, hotărîrea, prin motivarea ei, va da de înţeles politicienilor că fiecare putere constituţională trebuie să conlucreze cu celelalte puteri şi nu să aibă atitudini de frondă în raport cu acestea”, a declarat Viorica Costiniu. Ea a adăugat că, înainte cu trei zile de sentinţă, preşedintele CC a lăsat să se înţeleagă voalat care va fi verdictul în acest caz.