REŢEA TRANSFRONTALIERĂ. Desfăşurare impresionantă de forţe a anchetatorilor români care, în colaborare cu omologii lor germani şi americani, au reuşit să anihileze, la sfârşitul săptămânii trecute, o reţea de carderi alcătuită din 24 de persoane. Operaţiunea oamenilor legii a avut loc duminică, atunci când aproape 150 de poliţişti şi jandarmi au efectuat nu mai puţin de 30 de percheziţii în Bucureşti, Bacău, Vrancea şi Constanţa, la cercetări luând parte ofiţeri de la BKA Germania şi specialişti FBI. Anchetatorii vorbesc despre o veritabilă industrie a fraudei, perfect organizată, ai cărei protagonişti au dat nenumărate lovituri în Germania, Italia, Suedia, Olanda, Belgia şi Statele Unite ale Americii, golind conturile altora şi îmbogăţindu-se. Oamenii legii au descoperit nu mai puţin de opt „ateliere” în care „meseriaşii” reţelei conduse de Nicolae Creţan, zis „Nicu Balamuc”, confecţionau „guri de bancomate”, dispozitive folosite de membrii grupării pentru copierea datelor de identificare a cardurilor. În urma descinderilor, anchetatorii au ridicat mai multe sisteme informatice, documente şi carduri bancare, dispozitive hardware şi suporturi blank, camere video miniaturale şi suma totală de 50.000 euro, bani despre care oamenii legii au informaţii că ar fi fost extraşi în mod fraudulos din ATM-uri. Unul dintre membrii reţelei, Sorin Boncătă, în vârstă de 34 de ani, din Eforie Nord, a fost arestat ieri de magistraţii Curţii de Apel Constanţa, în baza unui mandat european emis de autorităţile din Germania, care îl căutau pentru mai multe infracţiuni informatice comise în anul 2005. În acelaşi timp, Boncătă este judecat în ţară în mai multe dosare, unul dintre ele aflat pe rolul instanţelor constănţene.

„FABRICA” DE FALSURI. Una dintre „fabricile” care produceau „guri de bancomate” a fost descoperită de ofiţerii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa (BCCO) în localitatea Eforie Nord. Oamenii legii spun că Sorin Boncătă a găzduit un astfel de „atelier” în locuinţa sa, acolo unde Iulian Ştefănescu şi Virgil Ioniţă, complicii lui, confecţionau dispozitivele care mai apoi erau vândute pe piaţa neagră reţelelor de carderi. Cel mai important client al „depozitului” de la Eforie Nord era Nicolae Creţan, liderul reţelei pe care oamenii legii au scos-o din afaceri la capătul unei anchete care a început în anul 2009. Oamenii legii au găsit în casa lui Boncătă aproape o sută de aparate utilizate pentru citirea datelor de identificare a cardurilor, care ar fi urmat să ajungă pe ATM-uri din ţară şi de peste hotare şi să le aducă membrilor grupării alte profituri uriaşe. Creţan şi alţi 17 membri ai grupării, printre care se numără constănţenii Iulian Ştefănescu şi Virgil Ioniţă, au fost reţinuţi de anchetatori. Ceilalţi 14 membri ai reţelei sunt Daniel-Răzvan Ionescu, Liviu Dan Vasile, Nelu Paraschiv, Iulian-Costel Bardaşu, Teofil-Ioan Bartic, Mirela-Gabriela Carp, Dorel Iordănescu, Gabriel Trifu, Costel Prian şi Constantin Vicol, Marius George Diacu, Teodor Olteanu, Alexandru Mihai Negoescu şi Daniel Vasile. Oamenii legii spun că modul lor de operare era extrem de simplu. Cu ajutorul dispozitivelor de tip „skimming” pe care le montau pe bancomate copiau informaţiile de pe banda magnetică a cardurilor, folosindu-le apoi pentru a „clona” respectivele instrumente de plată electronică. După ce fabricau cardurile, mergeau la ATM-uri şi retrăgeau bani. Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, cele mai multe informaţii în acest caz au fost furnizate de lucrătorii Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI).

Răzvan MIHĂILESCU, Cristina CARAPCEA