Autorităţile ucrainene au demarat, ieri, o anchetă pentru terorism, după un atentat cu bombă soldat cu 11 răniţi, la un bar din Harkov, în estul Ucrainei, care colecta fonduri pentru militarii ucraineni. Acesta este unul dintre primele atentate de o asemenea amploare din Harkov, un oraş din est care nu este la fel de afectat de lupte ca Doneţk şi Lugansk, dar în care partizanii Kievului şi cei ai separatiştilor pro-ruşi coabitează într-un climat tensionat. Explozia a distrus complet, duminică seara, barul Stena (Zid) din centrul oraşului. Doi răniţi sunt în stare gravă. Directorul barului, Mihailo Ozerov, a evocat imediat ipoteza unui act terorist, făcând o legătură între atentat şi activităţile localului, care colecta fonduri pentru militarii ucraineni ce luptă împotriva separatiştilor, în regiunile rebele vecine Doneţk şi Lugansk.

Fostă capitală a Ucrainei şi important centru industrial şi cultural din est, Harkov s-a confruntat cu manifestaţii separatiste în primăvară, care au încetat între timp, contrar celor din regiunile învecinate. Conflictul armat dintre separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene s-a soldat cu peste 4.000 de morţi începând de la jumătatea lui aprilie.

CONVOAIE CU ARMAMENT Întăriri constând în armament greu se îndreptau ieri dimineaţă către Doneţk, bastionul separatist din estul Ucrainei, la o zi după ce UE a îndemnat Moscova să-şi retragă trupele şi să împiedice trimiterea unor întăriri suplimentare. Jurnalişti AFP au văzut şase tancuri şi două blindate în apropiere de Şahtarsk, pe drumul către Doneţk. La Makiivka, lângă Doneţk, jurnaliştii au văzut o coloană de 15 camioane fără numere de înamtriculare, dintre care 14 tractau tot atâtea tunuri de calibrul 122 milimetri. Ele se îndreptau către Doneţk. Camioanele erau albe, mai puţin unul, în care se puteau vedea stive de lăzi de muniţie. La Doneţk, tirurile de artilerie au continuat în noaptea de duminică spre luni, dar cu mai puţină intensitate decât în noaptea precedentă. Avnd în vedere apropierea tirurilor de centrul oraşului, probabil că rebelii trag asupra forţelor de ordine ucrainene în apropiere de aeroport - scena unor confruntări armate intense de mai multe luni - de pe poziţii situate la periferia oraşului.

Situaţia de pe teren s-a degradat brusc după alegerile separatiste de la 2 noiembrie, care au pus în discuţie acordurile de pace încheiate în septembrie între Kiev şi separatiştii pro-ruşi, cu participarea Moscovei şi OSCE. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat, duminică, Moscova să-şi retragă trupele din estul Ucrainei şi să împiedice trimiterea oricăror întăriri suplimentare, catalogând drept ”foarte îngrijorătoare” prezenţa unor tancuri, semnalată cu o zi înainte de OSCE, în regiunile rebele. Casa Albă şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea, duminică, faţă de intensificarea confruntărilor armate în regiunile separatiste ucrainene, subliniind că orice tentativă a rebelilor de a cuceri teritorii noi constituie o încălcare flagrantă a acordurilor de armistiţiu.

PUTIN ACUZĂ Preşedintele rus a acuzat, ieri, forţele ucrainene că bombardează constant zona unde s-a prăbuşit avionul Boeing malaezian MH17, doborât în iulie, deasupra Ucrainei, împiedicând astfel o anchetă obiectivă. ”Nu rebelii pro-ruşi, ci partea adversă bombardează constant această zonă, ceea ce împiedică experţii internaţionali să lucreze la locul prăbuşirii”, a declarat Putin în cursul unei întrevederi la Beijing cu premierul malaezian, Najib Razak. El a salutat faptul că specialiştii malaezieni au primit în final autorizaţie să participe deplin la ancheta asupra catastrofei aviatice care s-a soldat cu 298 de morţi în estul Ucrainei. Preşedintele rus a transmis sincere condoleanţe apropiaţilor victimelor şi întregului popor al Malaeziei. Avionul de tip Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă, la 17 iulie, în Ucraina, în timp ce survola o zonă controlată de rebeli. La scurt timp după catastrofă, SUA şi Kievul au afirmat că aparatul, care efectua o cursă între Amsterdam şi Kuala Lumpur, a fost distrus de o rachetă de tip Buk, furnizată rebelilor de Rusia. Moscova a dezminţit şi a acuzat, la rândul său, forţele ucrainene că sunt responsabile de această tragedie.