Două bombe au explodat, duminică seară, la Istanbul, provocînd moartea a cel puţin 17 persoane şi rănirea altor 154, un atentat care survine într-un moment în care Turcia traversează o perioadă de tensiune acută. Atentatul a avut loc pe un bulevard din cartierul periferic Gungoren, situat pe malul european al metropolei turce. “Nu există nicio îndoială că este vorba de un atac terorist”, a declarat guvernatorul Istanbulului, Muammer Guler, citat de agenţia Anatolia. “Au avut loc două explozii. Ambele bombe au fost ascunse în pubele. Au explodat la un interval de 10-12 minute. După prima explozie, locuitorii s-au adunat şi atunci a survenit cea de-a doua explozie, care s-a soldat cu nouă morţi”, a explicat Guler. Guvernul a adăugat că numeroase alte persoane care se aflau în magazinele din apropiere au fost, de asemenea, rănite. Celula de criză a guvernatorului Istanbulului a anunţat că 17 persoane, dintre care cinci copii, şi-au pierdut viaţa în atentat, iar alte 154 au fost rănite. Potrivit declaraţiilor martorilor, cea de-a doua deflagraţie a fost mult mai puternică decît prima.

NTV a dezvăluit că poliţia turcă examinează ipoteza potrivit căreia atentatul a fost comis de militanţii PKK. Guler a declarat însă că este prea devreme pentru a se pronunţa în acest sens. Guvernatorul a declarat că poliţia va examina imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate în apropierea locului unde au avut loc atentatele. Mai multe atentate comise la Istanbul în trecut au fost atribuite grupării PKK, care luptă, începînd cu 1984, pentru independenţa teritoriului din sud-estul ţării, locuit de populaţie majoritar kurdă. Conflictul dintre militanţii PKK şi autorităţile turce s-a soldat pînă în prezent cu 37.000 de morţi. La Istanbul sînt active, de asemenea, mai multe grupări de extremă stînga. Dublul atentat survine într-un moment în care Turcia traversează un moment de tensiune. Vineri, un tribunal din Istanbul a decis punerea sub acuzare a membrilor reţelei Ergenekon, acuzaţi că au încercat să provoace violenţe pe întreg teritoriul ţării, pentru a pregăti terenul pentru o lovitură de stat militară care ar fi dus la răsturnarea Guvernului de la Ankara. Criza riscă să se extindă, cu atît mai mult cu cît printre cei 86 de suspecţi figurează alături de mafioţi renumiţi şi personalităţi din tabăra pro-laică, generali, jurnalişti, adversari declaraţi ai actualului Guvern pe care îl acuză că vrea să islamizeze Turcia. Atentatul coincide, de asemenea, cu lansarea, luni dimineaţă, la Ankara, de către Curtea Constituţională, a deliberărilor privind o posibilă interdicţie a Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea de guvernămînt, pentru activităţi antilaice.

Comunitatea internaţională a condamnat dur, luni, atentatele cu bombă comise la Istanbul. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a denunţat “atacurile teroriste care, în mod brutal şi intenţionat, au vizat civili nevinovaţi”. La rîndul său, Înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă, Javier Solana, şi-a exprimat revolta faţă de “aceste atentate josnice cu bombă care au curmat vieţile unor persoane nevinovate”. Atît secretarul general al NATO, cît şi înaltul oficial UE au transmis condoleanţe familiilor victimelor. Consiliul Europei a condamnat atacurile de duminică, pe care le-a calificat drept “un act de terorism sumbru, cinic şi calculat”. Ministrul britanic de Externe, David Miliband, a descris atacurile drept “un act de terorism brutal”, adăugînd, că “Marea Britanie împărtăşeşte durerea şi indignarea poporului şi Guvernului Turciei”. La rîndul său, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a criticat atentatele care au avut loc în Turcia şi India, la sfîrşitul săptămînii trecute. Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a condamnat ferm gravele atentate teroriste de la Istanbul, subliniind “susţinerea Italiei în lupta împotriva terorismului şi a oricărei forme de violenţă”.