Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi 83 au fost rănite joi, într-un atentat cu maşină-capcană comis în apropiere de Ambasada Indiei la Kabul, un nou atac care a fost revendicat de talibani. Acesta este cel de-al cincilea atentat-sinucigaş comis în ultimele două luni la Kabul, în pofida măsurilor stricte de securitate din capitala Afganistanului. În total, 48 de persoane au fost ucise în astfel de atacuri, din august. Majoritatea victimelor sînt civili. Un poliţist a fost ucis şi alţi opt răniţi în atac, a precizat Ministerul de Interne de la Kabul. Explozia a avut loc la ora locală 8.30 (7.00, ora României) în centrul capitalei, pe strada unde se află sediul Ministerului de Interne, una dintre cele mai protejate zone din Afganistan. Explozia a provocat un crater imens în mijlocului străzii. Un diplomat indian a afirmat că ţinta atacului era Ambasada Indiei. El a precizat că nu s-au înregistrat victime în cadrul ambasadei. Atentatul de joi a avut la cîţiva metri de locul în care la 7 iulie 2008, un kamikaze a intrat cu o maşină-capcană într-una dintre intrările în Ambasada Indiei, provocînd moartea a 60 de persoane, în cel mai sîngeros atac comis la Kabul. În urma atacului, vitrinele magazinelor din apropiere au fost sparte, iar numeroase clădiri au fost avariate.

Capitala Afganistanului este în mod regulat atinsă de atentate-sinucigaşe, semn al intensificării şi extinderii operaţiunilor puse la cale de talibani, în pofida prezenţei celor 100.000 de soldaţi străini aflaţi în Afganistan. Cel mai recent atac a avut loc la 17 septembrie. Cel puţin zece civili şi şase soldaţi italieni au fost ucişi, după ce un kamikaze a intrat cu o maşină-capcană într-un convoi al forţelor NATO, în centrul oraşului. De asemenea, la 8 septembrie, trei civili şi-au pierdut viaţa într-un atentat cu maşină-capcană comis la intrarea în baza aeriană a forţei NATO de la aeroportul din Kabul. La 15 august, şapte civili afgani au fost ucişi într-un atac sinucigaş care a avut loc în faţa cartierului general al forţei NATO. Trei zile mai tîrziu, un atentat-sinucigaş care a vizat un convoi al NATO a ucis nouă civili şi un soldat străin la Kabul, cu două zile înaintea alegerilor prezidenţiale din 20 august. În timp ce pierderile civile şi militare au crescut în ultimele luni, talibanii amplifică presiunile asupra puterii afgane, slăbite de criza politică apărută în urma scrutinului prezidenţial, în cursul căruia observatorii internaţionali au semnalat fraude la scară largă.

Marea Britanie ar putea trimite încă 500 de soldaţi în Afganistan, după ce premierul Gordon Brown a fost criticat vehement pentru că a refuzat să trimită întăriri anul acesta. O decizie este aşteptată săptămîna viitoare, după o reuniune de Guvern şi intervine după ce fostul şef al Statului Major, Richard Dannatt, a declarat că premierul i-a respins cererile pentru 2.000 de militari suplimentari. ”Trupele trebuie să lupte cu o mînă legată la spate”, a explicat el, în condiţiile în care Înaltul Comandament cere întăriri de la începutul anului 2009. În prezent, Marea Britanie are circa 8.300 de soldaţi în Afganistan, în special în provincia Helmand. De la începutul intervenţiei în această ţară, în 2001, 219 soldaţi britanici şi-au pierdut viaţa. Anunţul intervine în condiţiile în care preşedintele american, Barack Obama, urmează să prezinte noua strategie pentru Afganistan.

Talibanii dau asigurări că nu vor comite atacuri decît pe teritoriul afgan

Talibanii au dat asigurări că nu intenţionează să lanseze acţiuni belicoase împotriva Occidentului, în afara teritoriului afgan, potrivit unui mesaj interceptat de centrul american de supraveghere a site-urilor islamiste SITE. Mesajul, semnat de Emiratul Islamic Afganistan, afirmă că ”scopul talibanilor este să obţină independenţa şi instaurarea unui regim islamic în Afganistan, nu să atace Occidentul. Nu avem ca obiectiv să atacăm alte ţări, nici Europa”. Acest mesaj a fost dat publicităţii la exact opt ani de la începerea operaţiunilor militare în Afganistan, care au înlăturat de la putere regimul taliban, acuzat că apără membri ai organizaţiei al-Qaida, care a revendicat atentatele din 11 septembrie 2001. Talibanii au negat orice implicare în acele atacuri, soldate cu 3.000 de morţi.

În condiţiile în care preşedintele american a lansat consultări privind oportunitatea de a trimite sau nu noi trupe în această ţară, afectată de lupte violente, talibanii au avertizat în mesaj că sînt pregătiţi pentru o luptă îndelungată. ”Dacă vreţi să transformaţi într-o colonie ţara mîndrilor şi pioşilor afgani, atunci să ştiţi că hotărîrea noastră este de nezdruncinat şi că sîntem pregătiţi pentru un război lung”, au spus ei. Dînd ca exemplu eşecul trupelor sovietice în Afganistan, în anii \'80, talibanii au explicat că ”afganii sînt caracterizaţi istoric prin capacitatea de a se sacrifica pentru religia şi pentru ţara lor. Amintiţi-vă de trecut. Nu vom ceda”.

O firmă americană va livra forţelor de securitate afgane armament produs în România

Ţări est-europene, printre care şi România, vor produce armament pentru forţele de securitate afgane, acesta fiind livrat în Afganistan de firma Alliant Techsystems, care a încheiat un contract cu armata americană, relatează cotidianul local ”The Salt Lake Tribune”. Compania Alliant Techsystems a primit un contract din partea armatei americane, în vederea furnizării de armament şi muniţie pentru forţele de securitate din Afganistan. Unităţile afgane nu folosesc arme sau muniţie NATO standard, ci mai degrabă arme construite în Rusia, precum puştile AK-47. Divizia ATK Armament Systems va fi responsabilă de asigurarea contractelor cu producători ai acestui tip de armament şi muniţie, de inspectarea şi livrarea lui în Afganistan. Valoarea contractului pentru muniţie în primul an este de 105 milioane de dolari, iar dacă celelalte opţiuni ale contractului sînt exercitate în următorii doi ani, valoarea sa ar putea depăşi 200 de milioane de dolari. Majoritatea furnizorilor provin din ţări est-europene printre care Bulgaria, România, Serbia şi Cehia. Fabrica locală Lake City Army Ammunition Plant din Independence, Missouri, nu va produce armamentul, care include puşti AK-47 şi piese de schimb. În schimb, reprezentanţii fabricii din Independence vor încheia subcontracte cu producători de armament din Kazanlîk, Bulgaria (82% din valoarea contractului), Serbia (7,6%), Pakistan (5,6%), alte zone din Bulgaria (2,8%), Cugir, România (1,5%) şi Jamestown, Pennsylvania (0,4%). Data de finalizare a contractului ar urma să fie 25 mai.