Achiziţiile publice sunt în continuare o piatră de moară pentru primari. Chiar dacă legislaţia în domeniu a fost modificată şi răsmodificată, ea încă le produce dureri de cap şefilor administraţiilor publice locale care se luptă cu modalităţile de atribuire a unor contracte, cu contestaţiile şi mai ales cu faptul că, de multe ori, se întârzie derularea unor proiecte doar pentru că cei care nu s-au încadrat în normele impuse nu se împacă cu ideea că alţii s-au situat în faţa lor. Aceeaşi problemă o are şi primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, care la finele lui ianuarie a început analiza ofertelor pentru proiectul de reabilitare şi extindere a Şcolii nr. 1 din comună, proiect care se derulează cu fonduri europene. Nu mai puţin de 14 oferte au fost depuse, ce au trebuit analizate în 25 de zile. Pentru că fiecare dintre ele avea aproximativ 300 de pagini, trei angajaţi ai Primăriei nu au mai putut face altceva decât să verifice toate documentele, în detaliu, pentru ca la final să se ia decizia cea mai bună. Evident că termenele au fost depăşite. Chiar şi aşa, primarul spunea, acum ceva vreme, că speră să nu existe contestaţii şi, în primăvară (care mai are puţin şi se încheie), să fie demarate lucrările pentru ca până în toamnă copiii să poată învăţa în condiţii optime. N-a fost să fie aşa. Contractul a fost atribuit firmei care a întrunit toate condiţiile, însă nu toate societăţile care au participat la licitaţie au fost de acord cu asta. A existat o firmă care a contestat atribuirea contractului. Nu că ar fi avut sorţi de izbândă, ci doar aşa… să mai întârzie un pic lucrările şi să bage beţe în roate firmei care s-a încadrat în condiţiile impuse. „Dacă ar fi contestat cel care a fost pe primul loc din punctul de vedere al preţului, dar care a fost descalificat pentru că nu întrunea alte condiţii, aş fi înţeles. Dar nu a fost aşa. Licitaţia a fost contestată de o firmă care se afla pe locul 7. Nu înţeleg de ce li se permite tuturor firmelor să conteste şi nici de ce trebuie să analizăm toate ofertele în condiţiile în care criteriul de bază este preţul. Ar trebui să analizăm ofertele doar în funcţie de preţ şi dacă prima nu se califică să o luăm în calcul pe a doua şi tot aşa până îl găsim pe cel care întruneşte toate condiţiile. Este o muncă inutilă şi, la final, ajungem la contestaţii de asemenea inutile. Un circuit întreg se blochează din cauza unor mofturi“, a declarat Delicoti.

CONTESTATARI DE PROFESIE Nu ştim dacă este vorba doar despre mofturi sau despre faptul că există firme care cu asta se ocupă. Nu ştim nici dacă este cazul concret de la Poarta Albă, însă cunoaştem situaţii în care unele firme nu au executat nicicând o lucrare pentru un proiect. Acele firme se înscriu la licitaţii propunând preţuri destul de mari, pentru ca mai apoi să conteste licitaţia. Şi asta doar pentru a încetini procedurile şi în speranţa că firma câştigătoare va încerca să cadă la înţelegere cu firma contestatară. Nemulţumitul s-ar alege cu ceva bani pentru a-şi retrage contestaţia, iar câştigătoarea licitaţiei, cu o gaură în buget, ar putea să-şi vadă de treabă mai departe. S-ar părea că aceste proceduri sunt destul de des întâlnite şi contestatarii de profesie mizează pe faptul că forurile europene nu permit limitarea contestaţiilor. Aşa se face că elevii din Poarta Albă vor trebui să înveţe în continuare în două schimburi, până când vor fi rezolvate toate problemele, inclusiv până când vor fi terminate lucrările de reabilitare a clădirii în cauză.