Eliminarea risipei şi a deturnărilor de fonduri ar face ca efectul cheltuielilor publice să fie mult mai amplu în economie şi consolidarea fiscală să nu apară atât de prociclică în contextul crizei şi al restrângerii creditului către mediul privat, afirmă profesorul Daniel Dăianu. „Dacă reuşim să absorbim 3-4% din PIB, vom putea evita prociclicitatea consolidării fiscale”, a spus Dăianu. El este de acord cu economiştii care atrag atenţia că printr-o consolidare fiscală puternică într-o perioadă de restrângere a intermedierii financiare „poţi să omori economia”, dar crede că, fără un efort de consolidare, pieţele vor reacţiona negativ, iar finanţarea deficitelor devine imposibilă. „De aceea programele de ajustare ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene nu au cerut să tăiaţi dur deficitele bugetare. Este totuşi diferenţă de la cer la pământ între o ţară care are deficit din cauza crizei şi una care are un deficit structural ocultat ani de zile şi care iese la iveală acum în toată splendoarea sa. În contextul primelor la risc din ce în ce mai nenorocite se închid pieţele dacă nu ai măcar un început de consolidare fiscală”, a completat Dăianu.