Celulele suşă din care se dezvoltă inima au fost identificate de cercetătorii americani, care speră să le poată folosi în viitorul apropiat la crearea unor ”pansamente pentru a repara inimile bolnave”. Acelaşi studiu a descoperit modul în care inima bebeluşilor se dezvoltă în timpul sarcinii şi felul în care apar maladiile cardiace congenitale. ”Această celulă pe care am descris-o nu va fi, probabil, folosită ca punct de pornire pentru o terapie celulară, deoarece ea are capacitatea de a se dezvolta în prea multe tipuri de celule”, a explicat Kenneth Chien, de la Harvard Stem Cell Institute şi de la Massachusetts General Hospital. Echipa coordonată de Kenneth Chien caută în prezent celule intermediare care urmează să se transforme în celule din structura muşchiului cardiac, în celule care căptuşesc arterele sau în alte tipuri de celule. ”Studiul ne oferă informaţii noi pentru o mai bună înţelegere a maladiilor cardiace ce apar la copii şi la adulţi”, a explicat Kenneth Chien.

Echipa de cercetători britanici a lucrat exclusiv cu celule umane şi a descoperit faptul că inima umană se dezvoltă în mod diferite faţă de cea a unui şoarece. ”Inima umană este, la naştere, de peste o mie de ori mai mare faţă de inima unui şoarece adult, deşi mărimile embrionilor în stadiile iniţiale sînt similare. Cele ale oamenilor sînt cu puţin mai mari ca ale şoarecilor, dar fiecare organ este mai mare. Cum se ajunge la aceste valori?”, se întreabă Kenneth Chien. La şoareci, celulele progenitoare cardiace descoperite de cercetători au trăit doar 48 de ore. Însă şoarecii se dezvoltă, de la concepere şi pînă la naştere, în doar trei săptămîni, în timp ce perioada de gestaţie durează nouă luni la oameni. S-a dovedit că inimile umane se dezvoltă din grupuri formate din aceste celule progenitoare. Şi o altă surpriză este că aceste grupuri de celule tind să se adune în zonele asociate maladiilor cardiace congenitale, inclusiv în valvele cardiace. ”Bolile cardiace congenitale ar putea fi boli ale celulelor suşă”, a declarat Kenneth Chen. Maladiile congenitale afectează pînă la 2% din totalul nou-născuţilor şi necesită intervenţii chirurgicale la cîteva zile sau săptămîni după naştere. Kenneth Chen consideră că medicii nu vor opta pentru crearea de inimi întregi folosind aceste celule, căci ar fi mult prea complicat, ci pentru a produce anumite ”pansamente, utile în repararea regiunilor avariate de infarct sau de funcţionarea defectuoasă a valvelor inimii”. Pansamentele celulare vor putea fi folosite şi pentru testarea unor medicamente, pentru identificarea unor posibile efecte secundare asupra inimii.

Celulele suşă/ progenitoare sînt sursa tuturor celulelor şi ţesuturilor din organism. Cercetătorii americani au lucrat cu celule suşă embrionare - prelevate de la embrioni în vîrstă de cîteva zile -, care pot să se transforme în orice tip de celule. Folosirea celulelor suşă embrionare este o tehnică foarte controversată şi multe persoane obiectează faţă de distrugerea embrionilor umani. Alte echipe de cercetători au reuşit să transforme celule obişnuite de piele în celule suşă. Acestea se numesc celule suşă pluripotente induse (iPS). Kenneth Chien doreşte să transforme acest tip de celule iPS în celule progenitoare cardiace. În opinia cercetătorilor americani, oamenii vor putea să alcătuiască bănci de celule progenitoare cardiace umane, ce vor putea fi dezvoltate şi folosite pentru tratamente.