MAI MULT DECÂT LA VOIA DOMNULUI Oamenii de ştiinţă olandezi, ascunşi într-un laborator sub pază strictă, au început să lucreze pentru a crea viruşi mutanţi de gripă, o activitate extrem de periculoasă, menită însă să ajute omenirea să supravieţuiască unei pandemii virale, atunci când aceasta se va declanşa pe cale naturală. Ideea din spatele acestei iniţiative, care a stârnit deja aprigi controverse, este de a accentua artificial şi controlat potenţialul mortal al viruşilor gripali, pentru a găsi leacul împotriva lor. Temerile celor care critică proiectul se referă la faptul că nu există posibilitatea de a se izola 100% habitatul laboratorului şi că viruşii ar putea ”să scape” din mediul steril sau să fie furaţi de bioterorişti. Ron Fouchier şi Ab Osterhaus, alături de alţi patru colegi, cred însă atât de mult în beneficiile muncii lor încât îşi riscă viaţa pentru a găsi remedii în faţa mutaţiilor genetice ale viruşilor, care oricum au loc în natură, indiferent de voinţa umană.

Cel mai important experiment pe care îl desfăşoară explorează potenţialul virusului H7N9, care face ravagii în China. Noua formă a gripei aviare nu are deocamdată un tratament eficient, iar supravieţuirea pacienţilor ţine pur şi simplu de moştenirea genetică a acestora şi de... noroc. Lumea occidentală, laică şi ordonată, vrea însă răspunsuri ştiinţifice şi pare mult mai puţin dispusă să depindă de pronia cerească. Experimentele cercetătorilor olandezi vor să afle dacă este posibilă transmiterea virusului de la om la om, cum i se dezvoltă rezistenţa la medicamente şi să găsească modificările genetice care să poată fi de ajutor pentru a-i opri răspândirea şi a stopa o potenţială pandemie. Munca lor este vitală pentru găsirea unor noi vaccinuri eficiente sau terapii pentru a trata gripa.

SUPRAVIEŢUIRE FĂRĂ COMPLICAŢII Până acum, 45 dintre cei 136 de pacienţi din China şi Taiwan care au contractat H7N9 au murit, ceea ce face ca acest virus gripal să aibă cea mai mare rată a mortalităţii, de 30%. Cercetătorii olandezi consideră că este intolerabil ca un virus gripal să aibă o astfel de rată de mortalitate, pentru că cele 70% şanse de supravieţuire lasă organismul uman atât de slăbit încât, pentru mulţi dintre pacienţi, perioada de recuperare a fost foarte mare, iar sistemul umanitar slăbit i-a făcut vulnerabili la alte boli. În plus, aproape jumătate dintre supravieţuitori nu şi-au recăpătat total funcţia pulmonară. Epidemia de H7N9 s-a declanşat în luna februarie, a avut un vârf de îmbolnăviri în lunile aprilie şi mai, în timp ce, în lunile de vară, îmbolnăvirile s-au oprit. Însă, odată cu scăderea temperaturilor, virusul a redevenit activ. Săptămâna trecută, oficialii chinezi au anunţat în mod oficial că un tânăr de 35 de ani, originar din provincia Zhejiang din estul Chinei, este în stare gravă, cu prognostic de supravieţuire rezervat, fiind confirmată tulpina H7N9. Noul caz a alertat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a dat în cele din urmă undă verde cercetărilor care au loc într-un loc nespecificat din campusul Centrului Medical Erasmus din Rotterdam. Echipa de cercetători olandezi dispune de cel mai securizat laborator din Europa, de nivel 3 de biosecuritate. Mai există un nivel de securitate, 4, dar acesta se desfăşoară sub pază militară şi se aplică agenţilor patogeni pentru care nu există nicio formă de tratament sau prevenţie.

Numai şase persoane au acces în laboratorul de la Rotterdam. Cercetătorii trec prin mai multe încăperi în care sunt supuşi la diverse proceduri de dezinfectare şi îşi schimbă hainele. În laborator se lucrează permanent, în ture, iar protocolul de securitate este foarte strict, cu senzori de mişcare, camere de supraveghere şi personal de pază. Nimeni în afara celor şase nu are voie în laborator.

Ron Fouchier este unul dintre cei 22 de oameni de ştiinţă care au pledat în luna august, în forurile de conducere ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru ridicarea moratoriului de un an de zile care împiedica comunitatea medicală să facă orice experimente cu viruşii care pot declanşa gripă aviară, de teama posibilelor complicaţii legate de biosecuritate. După ce aceste temeri au fost parţial îndepărtate şi având în vedere că viruşii gripali se dezvoltă în mod natural mult mai repede decât se anticipa, pe fondul poluării şi schimbărilor climatice, majoritatea comunităţii ştiinţifice mondiale a fost de acord că aceste studii ar putea fi singura armă pentru supravieţuirea umanităţii în faţa unei pandemii.