Membrii echipajului navei „Horon”, sub pavilion Sierra Leone, care au intrat în grevă la sfîrşitul lunii noiembrie pentru că nu îşi primiseră salariile şi aveau alimentele pe sfîrşite, au fost repatriaţi. În urmă cu o lună şi jumătate, cînd au ajuns în România, în Portul Midia, marinarii au refuzat să mai muncească, au declanşat greva japoneză şi au cerut sprijinul reprezentantului Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor (ITF), Adrian Mihălcioiu. „Astăzi (n.r. ieri), echipajul a primit 75.000 de dolari reprezentînd salariile restante, iar şapte dintre ei au plecat deja la Bucureşti, pentru că mîine dimineaţă (n.r. astăzi) au rezervări la cursa spre Filipine, aşa cum au solicitat”, a declarat Adrian Mihălcioiu. Potrivit reprezentantului ITF în România, problema marinarilor filipinezi s-a rezolvat abia după şase săptămîni de promisiuni şi amînări din partea armatorului. „Cei care pleacă acasă cu avionul vor avea o întrevedere pe Aeroportul Henri Coandă, înainte de decolare, cu ambasadorul statului Filipine la Bucureşti. Acesta şi-a manifestat dorinţa de a se convinge că, într-adevăr, conaţionalii săi sînt sănătoşi şi apţi de călătorie”, a spus Mihălcioiu. Nava „Horon” a părăsit aseară rada Portului Midia, cu destinaţia Turcia, avîndu-i la bord pe ceilalţi membri ai echipajului, respectiv şapte filipinezi şi doi georgieni. „După ce şi-au primit drepturile salariale restante, alimente, apă şi combustibil, ceilalţi nouă marinari din echipaj au acceptat să ducă nava în Turcia şi de acolo să plece acasă”, a adăugat reprezentantul ITF în România.

Vid legislativ

De o săptămînă, România a devenit stat membru al Uniunii Europene, însă mai sînt multe probleme de rezolvat pentru a ne alinia statelor comunitare, inclusiv la capitolul legislaţie. În prezent, dacă o navă aflată sub pavilion străin rămîne în apele teritoriale româneşti din diferite motive, nu există o autoritate care să se implice în rezolvarea problemelor de acest gen. Situaţia în care s-au aflat cei 16 marinari de pe nava „Horon” timp de şase săptămîni a demonstrat încă o dată acest lucru. În celelalte state europene care au sectorul naval dezvoltat, există o autoritate care se implică în rezolvarea problemelor echipajelor navelor străine care acostează în porturile lor şi chiar dispune armatorului un termen de rezolvare. Dacă acesta nu se conformează, respectiva instituţie rezolvă problema, dar, în acelaşi timp, demarează şi procedura de vînzare a navei pentru recuperarea banilor pe care i-a cheltuit şi pentru despăgubirea marinarilor sau a furnizorilor de produse, în funcţie de caz. Aşadar, în lipsa unor prevederi legislative şi a unor proceduri juridice, marinarii aflaţi la bordul navelor străine pot muri de foame, se pot lua la bătaie pe vapor sau pot fi victimele unor evenimente navale periculoase pentru că nicio autoritate nu are competenţa de a se implica şi rezolva situaţia. Cel mai probabil, ambasadorul statului Filipine la Bucureşti a solicitat acea întrevedere cu marinarii filipinezi tocmai pentru a se convinge dacă aceştia au fost sau nu trataţi corespunzător.