NEÎNCREDERE ŞI SUSPICIUNI Dezvăluirile fostului colaborator al serviciilor secrete americane Edward Snowden despre amplul program american de supraveghere a comunicaţiilor PRISM nu a luat pe toată lumea prin surprindere. Australia cunoştea îndeletnicirile colegilor americani. O nouă serie de documente aflate în posesia fostului analist IT au fost date publicităţii de Radiodifuziunea australiană (ABC), din care reiese că Departamentul de Justiţie din cadrul Guvernului de la Canberra pregătise un memorandum secret asupra programului PRISM încă din martie, cu două luni înaintea dezvăluirilor lui Snowden. ABC arată că procurorul general al Australiei a avut, pe 21 martie, o întrevedere cu oficialii americani, într-o încercare de a obţine protecţia drepturilor cetăţenilor de la Antipozi. Însă, invocând chestiuni de siguranţă naţională, drepturile fundamentale ale australienilor pot fi încălcate doar în baza unor suspiciuni. Cerând clarificări, jurnaliştii ABC s-au lovit de opacitatea oficialilor de la Canberra. S-a aflat şi despre un acord între FBI şi Telstra, cea mai mare companie de telefonie mobilă din Australia, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la monitorizarea la care au fost supuşi clienţii săi.

Dezvăluirile au schimbat radical atitudinea australienilor, tot mai preocupaţi de respectarea intimităţii datelor personale. În plus, seria de fraude bancare ce a afectat continentul de la Antipozi a scăzut radical încrederea populaţiei şi tot mai mulţi se întreabă cum un program de amploarea PRISM nu a putut să le stopeze din faşă... Un studiu efectuat pe o mie de persoane arată că unul din zece australieni este decis să părăsească reţelele de socializare, pentru a curma supravegherea pe internet. O treime dintre subiecţi au avut probleme din cauza folosirii greşite a datelor personale de către serverele naţionale pentru sănătate, asigurări naţionale sau bănci. Iar majoritatea subiecţilor sunt de părere că cea mai mare parte a comunicaţiilor online nu sunt sigure.

CINCI OCHI PĂTRUNZĂTORI Implicarea Australiei în programul de supraveghere a telecomunicaţiilor nu este surprinzătoare. Conform dezvăluirilor lui Edward Snowden, Australia este unul dintre cei „Cinci Ochi”, numele de cod al alianţei serviciilor secrete care mai include, pe lângă SUA şi Marea Britanie, Canada şi Noua Zeelandă. Deosebit de activă este Canada, ţară ce are un interes deosebit în domeniul energiei. Serviciile secrete din Canada nu au avut nicio mustrare de conştiinţă să spioneze cel mai mare rival al ţării în domeniul energiei. Mai precis, a fost spionat Ministerul brazilian al Energiei şi Minelor. Operaţiunea „Olympia“ a disecat, pur şi simplu, ministerul brazilian, este concluzia expertului în chestiuni de securitate Paulo Pagliusi, care a studiat documentele furnizate de Edward Snowden. Versiunea canadiană a Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) din SUA, Agenţia pentru Securitatea Comunicaţiilor (CSRC), a spart sistemul de criptare folosit de brazilieni. CSRC a monitorizat comunicaţiile electronice şi prin email. Programul Olympia este capabil să identifice numerele de telefoane mobile, chiar şi cele utilizate cu cartelă. Acelaşi program a fost folosit pentru a-l spiona pe fostul ambasador al Braziliei în Canada, Paulo Cordeiro.

Oficialii de la Ottawa au refuzat deocamdată să facă orice comentarii, dar autorităţile braziliene susţin că deţin dovezi clare că au fost spionate. Canada este unul dintre cei mai mari producători de energie din lume şi are interese economice importante în Brazilia. Anterior, presa brazilană a titrat, în baza documentelor furnizate de Edward Snowden, că NSA a monitorizat gigantul petrolier Petrobas, companie deţinută de statul brazilian. SUA s-au apărat susţinând că nu apelează la spionaj în chestiuni economice, ceea ce poate fi adevărat, fiind un serviciu făcut pentru colegii canadieni. Preşedintele brazilian, Dilma Rousseff, a condamnat acţiunile de spionaj la adresa statului său şi şi-a anulat vizita la Washington. Apoi, a decis creşterea siguranţei internetului şi prerogative sporite pentru respectarea protecţiei datelor cetăţenilor cu un proiect de lege pe care l-a trimis deja în Parlament.