Parlamentul austriac examinează miercuri un controversat proiect de lege care prevede posibilitatea de a decreta „starea de urgență”cu privire la migrație, limitând astfel drastic dreptul de azil, pe fondul ascensiunii extremei drepte în această țară, care a primit 90.000 de refugiați în 2015, comentează AFP.

Elaborat timp de mai multe luni, în pofida protestelor organizațiilor neguvernamentale și a unei părți a opoziției, acest text, unul dintre cele mai restrictive în Europa, va permite, în anumite circumstanțe, blocarea migranților la frontiere, chiar fără a le da posibilitatea de a depune o cerere de azil.

„Nu putem găzdui toată mizeria lumii”, a explicat noul ministru de interne austriac Wolfgang Sobotka, care a subliniat că guvernul nu face aceasta de plăcere, ci pentru că alte țări nu-și fac treaba în materie de control asupra migranților.

Situată la intersecția a două rute principale de migrație în Europa (ruta balcanică și ruta central-mediteraneeană), Austria a fost tranzitată de sute de mii de refugiați anul trecut. Ea a găzduit anul trecut circa 90.000 dintre aceștia, adică mai mult de 1% din populație, ceea ce o plasează pe locul 2 în UE, după Suedia, din acest punct de vedere.

Pentru 2016, Viena a stabilit un plafon de 37.500 de solicitanți de azil suplimentar, asigurând că potențialul său de integrare a ajuns la saturație.

Salutat pentru generozitatea sa la apogeul crizei, în toamnă, guvernul coaliției guvernamentale al cancelarului social-democrat Werner Faymann și al vice-cancelarului conservator Reinhold Mitterlehner și-a înăsprit ulterior politica, în contextul ascensiunii partidului de extrema-dreaptă Partidul Libertății (FPOe).

Provocând un adevărat „seism” în țară, candidatul FPOe, Norbert Hofer, a obținut 35% din sufragii în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică. Candidații celor două partide de la putere nu au reușit să intre în turul doi al prezidențialelor, în favoarea candidatului Verzilor.

Noua lege prevede limitarea la trei ani pentru acordarea inițială a dreptului de azil. De asemenea, aceasta restrânge reîntregirea familiei beneficiarilor de protecție subsidiară, în special afgani.

Dar aspectul cel mai important este acela că textul introduce posibilitatea proclamării stării de urgență cu privire la migrație în cazul în care instituțiile statului sunt considerate depășite. O astfel de dispoziție, care în UE nu-și găsește echivalentul decât în Ungaria, a fost combătută puternic de către Biserică, apărătorii pentru drepturile omului și liberali.