După ani buni de presiuni politice şi afirmaţii care mai de care mai îndrăzneţe, duse ce mai multe ori peste limitele Constituţiei, maghiarii şi secuii din România au pierdut, ieri, o primă bătălie în lupta pentru marele lor deziderat, acela de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc. 54 de senatori au USL au decis, prin vot, să respingă proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci, Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso. Senatul este for decizional în acest caz, propunerea de lege fiind respinsă şi de Camera Deputaţilor, în şedinţa din 12 octombrie 2005.

VERDICT S-au dus vremurile în care maghiarii şantajau puterea politică, obţinând tot felul de avantaje pentru minorităţile din România. Dacă democrat liberalii s-au făcut preş ani la rândul în faţa celor de la UDMR, acceptându-le tot felul de bazaconii, inclusiv celebra lege prin care ungurii pot studia istoria şi geografia în limba maternă, actuala Putere politică a întors foaia cu minoritatea maghiară, a cărei lideri politici s-au tot „scăldat” în declaraţii care mai de care mai defăimătoare la adresa României. Graţie votului a 54 de senatori ai Uniunii Social Liberale (USL), proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci, Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso, a fost respins ieri de plenul Senatului. În afara celor 54 de voturi de respingere, proiectul legislativ cu caracter organic a primit şi cinci voturi pentru şi două abţineri, Senatul fiind forul decizional. Culmea este că, în şedinţa de ieri a Senatului, PDL a demonstrat încă o dată că preferă trădarea intereselor naţionale, pentru cele meschine, de partid. Surse parlamentare au declarat că, deşi proiectul UDMR era unul destul de important pentru destinul ţării, cei mai mulţi senatori aparţinând Grupului parlamentar al PDL nu au catadicsit să vină la şedinţă.

CONTROVERSE Chiar dacă obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc nu s-a concretizat material, dezideratul maghiarilor şi secuilor nu va fi lăsat baltă, asta deoarece, în afara UDMR, în sprijinul acestei idei vine şi cea mai nouă formaţiune politică a minorităţii, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), care este copilul de suflet al extremistului Laszlo Tokes. În sprijinul ideii de autonomie, maghiarii susţin că „secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene”. De partea cealaltă însă, senatorii Puterii au spus că „nu orice fantezie a unor persoane cu interes electoral trebuie să se transforme în lege”. Ei au mai apreciat că prevederile din proiectul de lege referitoare la stabilirea prerogativelor de ordin statal pentru Ţinutul Secuiesc, înfiinţarea unor organe de autoadministrare, stabilirea limbii maghiare ca limbă oficială şi a unor simboluri ale acestui ţinut contravin prevederilor Constituţiei, care consacră faptul că România este stat independent, unitar şi suveran.