După ce a fost digerată și analizată pe toate părțile, după ce s-au făcut comparații și analize de impact asupra bugetelor, noua formulă de distribuție a banilor de la centru pentru echilibrarea bugetelor locale nemulțumește primarii. Pe scurt, vom face o recapitulare a ceea ce înseamnă noul proiect cu privire la echilibrarea bugetelor locale. Conform proiectului, au fost stabilite limite de venituri minime proprii pe care trebuie să le realizeze comunele (1,5 milioane de lei), orașele (șase milioane de lei), municipiile (20 milioane de lei), municipiile reședință de județ (50 milioane de lei) și consiliile județene (80 milioane de lei). Sumele ar putea părea colosale pentru unii șefi de administrații locale, mai ales dacă ne gândim că sunt comune care nu au mai mult de 1.500 de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 500 de gospodării, iar impozitele și taxele încasate nu ar atinge nici măcar a 10-a parte din suma stabilită prin lege. Textul de lege mai arată că cine realizează veniturile stipulate va primi automat diferența până la plafon, iar cine nu le realizează va fi penalizat, în sensul că va primi doar jumătate din suma necesară pentru acoperirea deficitului. Bugetele care depășesc însă sumele prevăzute în plafon nu mai primesc alți bani de la centru, fapt care nemulțumește primăriile și consiliile județene dezvoltate, care de obicei au încasări mari și proiecte importante pentru dezvoltare. Cu alte cuvinte, cine-i harnic și muncește are tot ce vrea, cine-i leneș și chiulește are tot așa. Singurul avantaj ar fi că cei care colectează mult, adică depășesc procentul de încasări din anul anterior, și mai accesează și fonduri europene primesc bonusuri. Asta înseamnă că, după repartizarea inițială a banilor, sumele rămase la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor vor fi distribuite în funcție de munca depusă. Sau cel puțin așa prevede actul normativ.

FĂRĂ BUGET DE INVESTIȚII

Astea sunt informații care au apărut luna trecută. Ieri însă, conform unor surse, ar fi fost publicată și lista cu banii care vor fi distribuiți fiecărei unități administativ-teritoriale. La Constanţa... surpriză: singurele primării care nu primesc niciun ban de la bugetul de stat la prima distribuire sunt: Constanța, Mangalia și Năvodari, adică cele mai dezvoltate administraţii din judeţ. Este evident, aşadar, faptul că principiul de distribuire nu este corect. De ce - ne explică reprezentanții autorităților locale. Potrivit viceprimarului din Năvodari, Florin Chelaru, bugetul va fi afectat cum nu se poate mai rău. Comparativ cu anul trecut, el va avea cu nouă milioane de lei mai puțin, fapt care va prejudicia considerabil bugetul de investiții. „Anul trecut am avut încasări mai mari de șase milioane de lei, ceea ce înseamnă că noi nu vom primi niciun leu de la bugetul de stat. Prin urmare, cele nouă milioane de lei pe care le-am primit anul trecut prin sume defalcate din impozitul pe profit nu ne vor mai reveni, cu toate că am atras în localitate agenți economici care să investească, în acest fel preconizând că ne va crește bugetul“, a declarat Chelaru. Ce înseamnă însă pentru oraș reducerea bugetului cu nouă milioane de lei? „Anul trecut am avut un buget alocat pentru investiții de 16 milioane de lei. Anul acesta va trebui să reducem cu nouă milioane lei investițiile, pentru că nu vom mai avea de unde să dăm acești bani“, a mai spus Chelaru. În plus, autoritatea locală a demarat, anul trecut, mai multe proiecte cu fonduri europene pentru care trebuie să asigure cofinanțarea. Cum vor mai putea fi finanțate aceste proiecte? Sunt multe întrebări care necesită răspuns.

ÎNCURAJĂM NEMUNCA?

Un alt exemplu este cel al Primăriei Constanța, care însă este mai puțin afectată de măsura Guvernului pentru simplul motiv că... ne-am obişnuit, după ce, mulți ani, Guvernele Boc-Băsescu au exclus total autoritatea locală constănțeană de pe orice listă care prevedea alocări de fonduri. Anul trecut a fost singurul în ultimul deceniu în care Constanței i-au fost alocați bani! Potrivit directorului financiar al Primăriei Constanța, Marcela Frigioiu, în 2014 autoritatea constănțeană a primit 1,2 milioane de lei din sume defalcate. Să ne gândim şi că, la sfârșitul anului trecut, Primăria a pierdut alți 2,5 milioane de euro (peste 11 milioane de lei) din acţiunile din port. Nici Consiliul Județean Constanța (CJC) nu este pe lista Ministerului Finanțelor la capitolul bani de repartizat, pentru că sumele încasate de CJC anul trecut din taxe şi impozite ajung la 120 de milioane de lei, depășind cu mult plafonul. Așadar, nici reprezentanții CJC nu sunt mulțumiți de noua formulă pentru că, spun ei, un județ care produce trebuie încurajat și ajutat, nu lăsat fără bani.

Ca o concluzie şi, totodată, un paradox: se dorește finanțarea și sprijinirea întru dezvoltare a localităților și județelor mai sărace, care produc puțin, fiind astfel dezavantajate cele bogate, care produc și investesc în proiecte mari.

Vestea bună, însă, este că proiectul implementat pentru anul acesta este unul pilot și că, potrivit ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea, peste șase luni se va realiza o analiză de impact și se va vedea dacă se va continua în aceeași formulă sau se va răspunde solicitării Asociației Comunelor din România ca banii să fie repartizați de la bugetul de stat după numărul de locuitori, procedură care ar părea mult mai corectă.