În luna ianuarie a acestui an, asupra a 30 de județe s-a abătut iadul alb. Ninsori, viscol, maşini blocate şi oameni prinşi în nămeţi. Acesta a fost tabloul sumbru care a predominat zile bune, în iarna trecută, cea mai mare parte a ţării. Constanţa nu a făcut excepţie. În funcţie de situaţie, autorităţile au instituit, de la un judeţ la altul, diferite coduri, de la galben la portocaliu, ba chiar şi roşu. Dintre toate judeţele prinse în infern, Constanţa a fost cel mai afectat, pentru că aici viscolul s-a manifestat cel mai puternic. Şi a avut şi unde, în condiţiile în care există o suprafaţă foarte mică de teren împădurită, iar vântul poate să se desfăşoare în voie. Nimeni nu a putut să intre sau să iasă din judeţ pe cale rutieră câteva zile la rând. Pentru a nu fi prinse pe picior greșit în această iarnă, autoritățile și-au luat măsuri din timp. Vicepreședintele Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) Cristian Darie a declarat că Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP), aflată în subordinea Consiliului, are asigurate pentru sezonul rece 2014 - 2015 materialul antiderapant, precum şi combustibilul necesar utilajelor. Au fost achiziţionate 3.000 de tone de nisip, 300 de tone de sare şi peste 50 de tone de combustibil. „În funcție de cât de grea va fi iarna, sperăm ca aceste cantități să ne ajungă. RAJDP are peste 100 de utilaje, din care patru autofreze de mare capacitate, care, deși sunt vechi, sunt și cele mai eficiente în lupta cu nămeții și ne-au scos din cele mai dificile situații”, a declarat Darie. El a adăugat că, pentru o intervenţie cât mai promptă în toate zonele judeţului, utilajele RAJDP au fost împărţite în cele şase centre permanente, Constanţa, Cuza Vodă, Tariverde, Hârşova, Topraisar şi Băneasa. „Pentru a acoperi cât mai bine judeţul, am luat decizia înfiinţării a patru puncte de sprijin, la Agigea, Dumbrăveni, Şipote şi Cheia, acolo unde avem câte două utilaje şi personalul aferent acestora”, a explicat vicepreședintele CJC. El a adăugat că vor fi puse la bătaie şi cele mai noi utilaje achiziţionate de Consiliu - şase maşini UNIMOG multifuncţionale şi două vehicule Hellgeth cu şenile, care se află în administrarea RAJDP și cu ajutorul cărora au fost salvate sute de vieți.

Salvarea a venit pe șenile

Cu ajutorul vehiculelor Hellgeth cu şenile, care au fost achiziţionate de CJC cu fonduri europene, angajații RAJDP au făcut adevărate minuni iarna trecută. O pot jura cu mâna pe inimă 80 de oameni care au fost salvaţi, în noaptea de miercuri, 29 ianuarie, de pe Drumul Naţional 22, care leagă Constanţa de Tulcea, în dreptul localităţii Gura Dobrogei. Vehiculele cu şenile au pătruns în timp-record, pe viscol, prin nămeţi de aproape trei metri, acolo unde niciun alt utilaj nu a putut să ajungă, nici măcar cele ale armatei. Îngheţaţi bocnă, fără apă şi mâncare, oamenii aşteptau de mai bine de 12 ore în maşină pentru a fi salvaţi. Singurul care a putut ajunge la oamenii disperaţi a fost utilajul cu şenile al CJC. Sinistraţii au fost recuperaţi din maşini personale sau microbuze şi au fost duşi în adăposturi încălzite sau chiar la casele lor, fiind astfel salvaţi de la o moarte sigură. Iar cazuri de acest gen au fost numeroase, fiind salvate gravide, persoane care aveau nevoie de dializă și oameni blocați în nămeți.

ZONE CU PROBLEME Vicepreședintele Consiliului Județean a afirmat că pe drumurile județene cu probleme, în special în zonele de pantă, au fost repartizate pe marginea drumului grămezi de material antiderapant, care sunt la îndemâna conducătorilor auto în cazul în care se formează polei. ”Din această săptămână se patrulează permanent pe drumuri pentru a preîntâmpina orice incident în trafic. Și dacă tot vorbim de zonele cu probleme, este bine de știut faptul că RAJDP a făcut un inventar al porțiunilor de drum unde se formează troiene. Din experiența acumulată în anii trecuți, am constatat că pe 125 de kilometri, din totalul de 850 de kilometri de drum județean, se formează troiene. Rutele cu cele mai mari probleme sunt pe Drumul Județean 391: Negru Vodă - Mangalia, DJ 226 între Năvodari și Mihai Viteazu, DJ 223 Ion Corvin - Cernavodă, în anumite porțiuni, DJ 222 (în partea de nord) Mihail Kogălniceanu - Râmnicu, DJ 222 (partea de sud) Medgidia - Peștera, DJ 223 B Peștera - Ivrinezu”, a punctat Darie. El a adăugat că tot în grija RAJDP mai cad și drumurile comunale, deși acestea sunt, oficial, administrate de primării. În plus, oficialul CJC speră ca, în acest an, cei de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care administrează arterele naționale, să-și facă mai bine treaba. ”În iarna trecută am avut o experiență neplăcută în sensul că, pentru a ajunge de la un drum județean la altul, la o femeie însărcinată, am fost nevoiți să deszăpezim noi și o porțiune de drum național, deși nu revenea în sarcina noastră”, a spus Darie.

Perdelele forestiere, parapeți naturali

Pentru a combate fenomenul înzăpezirii, CJC a înființat, printr-un program unic la nivel național, perdele forestiere de protecție în anumite porțiuni de drum județean unde sunt mai mereu probleme. „Acolo unde primarii şi, respectiv, cetăţenii au fost de acord să plantăm arbuşti care să protejeze drumurile judeţene, zăpada nu a troenit”, a declarat vicepreședintele CJC. El a adăugat că cel mai bun exemplu este tronsonul de Drum Judeţean 223 Floriile - Aliman, pe o lungime de şase kilometri. „În fiecare an erau probleme pe acest sector de drum şi cheltuiam foarte mulţi bani pentru deszăpezire. Însă, datorită realizării perdelei forestiere de-a lungul șoselei, de vreo doi ani, în această zonă nu am mai avut nicio problemă”, a explicat Darie. El a mai spus că, în prezent, CJC are aproximativ 50 de kilometri de perdele forestiere, ţinta autorităţii judeţene fiind de 250 de kilometri.

Nu vă aventurați inutil la drum!

Vicepreședintele CJC Cristian Darie a spus că una dintre problemele cu care se confruntă autoritățile pe timp de viscol este cea a șoferilor care se aventurează la drum, deși condițiile meteorologice sunt vitrege. ”E foarte simplu să pleci cu mașina de acasă, de cele mai multe ori fără fie vreo urgență, și să rămâi înzăpezit pe timp de viscol. După aceea dai telefon disperat, alertezi pe toată lumea ca să vină să te salveze, iar apoi arunci cu noroi că nu se face treabă. Se știe foarte clar că, în condiții dificile de iarnă, nu trebuie plecat de acasă. În plus, pentru că autoturimele rămân blocate, este îngreunată acțiunea de deszăpezire. În momentele acelea, principala noastră obligație este de a elibera drumul de zăpadă pentru autospecialele de primă necesitate: ambulanțe, mașini de pompieri și autovehicule pentru aprovizionarea cu alimente de primă necesitate. Deci, sfatul meu este ca înainte de a pleca la drum șoferii să verifice starea vremii și a drumurilor și abia apoi să se aventureze în trafic”, a opinat vicepreședintele CJC.