CINE-I VINOVAT? Adevărul este că banii de la FMI ar fi putut fi utilizaţi ceva mai bine. Excesele populiste din 2008 au făcut însă ca cea mai mare parte a împrumutului extern să fie folosită pentru reparaţii capitale la sistemul public de cheltuieli. Lipsa unei infuzii serioase de capital, cuplată cu un impozit forfetar, conceput pe baza încasărilor dinaintea crizei, şi cu declinul consumului (scăderea veniturilor bugetare, blocajul creditării, majorarea TVA, etc) au făcut un adevărat genocid în rândul managerilor de întreprinderi mici şi mijlocii. Au dispărut nu mai puţin de 100.000, potrivit statisticii, iar ţara noastră a rămas cu 20.000 IMM-uri, de trei ori mai puţin faţă de media europeană, de 63.000. „E normal, e OK”, a comentat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Bogdan Drăgoi, prezent la Constanţa. „Multe firme aveau 1 - 2 angajaţi şi nu aveau un aport serios la PIB. Dacă nu erau în stare să achite un impozit lunar de 50 lei, n-avea niciun sens să existe”, a declarat Drăgoi. Oamenii de afaceri spun însă că şi autorităţile au avut partea lor de vină, în condiţiile în care IMM-urile care prestau servicii către stat s-au ales cu facturi neplătite şi după 90 - 120 zile.

INVESTIŢIILE, CHEIA CREŞTERII. Ce e de făcut? Oficialul MFP spune că toţi jucătorii din economie, inclusiv statul şi autorităţile locale, trebuie să caute surse „multiplicatoare” de venit. „Fondurile structurale sunt foarte importante. Pui 15% din investiţie şi primeşti restul de 85% de la UE. Şi schema de minim a funcţionat bine. În ultimii doi ani am plătit 100 milioane euro, către 905 firme”, a spus Drăgoi. El a amintit de 12 „investiţii” mari făcute de stat, prin ajutorul acordat unor firme importante, printre care Renault şi Ford. „Am dat 250.000 euro, iar firmele au fost ca o ancoră, de care s-au legat subcontractorii. S-au creat circa 6.600 de locuri de muncă, iar investiţiile au depăşit 1,1 miliarde euro”, a explicat secretarul de stat. El s-a întâlnit vineri şi cu reprezentanţii RAJA Constanţa şi cu oficialii firmei greceşti care construieşte staţia de epurare de pe lacul Siutghiol. „Lucrările sunt blocate la 99,2% şi nu poţi angaja o firmă nouă, pentru că nimeni nu va veni să facă doar 0,8%. Totuşi, am primit un angajament de la greci că lucrarea va fi gata cel târziu în septembrie - octombrie”, a spus Drăgoi.

O NOUĂ LINIE DE CREDIT PENTRU IMM-URI. Regenerarea bazei de IMM-uri nu va fi uşoară, însă primii paşi s-au făcut deja, în urmă cu trei luni, când Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) a lansat programul de stimulare a tinerilor debutanţi în afaceri. Peste 4.135 de microîntreprinderi s-au înregistrat la Registrul Comerţului (ONRC), din care 122 au fost din Constanţa. Au fost înmatriculate 2.620 (82 din Constanţa) de firme, cele mai căutate domenii fiind reparaţia autovehiculelor (7%), fabricarea pâinii şi produselor de panificaţie (6%), construcţiile (5%) şi restaurantele (5%). De asemenea, pe site-ul agenţiei şi-au făcut cont 9.815 persoane, fiind acceptate la evaluare 1.063 de planuri de afaceri, însumând 35,3 milioane lei, cu 70% peste bugetul alocat, de 21 milioane lei. „Am aprobat 394 planuri şi am semnat deja 268 de contracte. S-au creat în jur de 1.200 de noi locuri de muncă. Pe lângă alocaţia de 10.000 euro, mulţi tineri au reuşit să ia şi credite de 100.000 euro, de la banca parteneră, cu dobândă de 9,3% la lei, mult sub media pieţei”, spune vicepreşedintele AIPPIMM, Dumitru Nancu. În cel mult două săptămâni, AIPPIMM va lansa o nouă măsură, respectiv o linie de credit pentru IMM-uri, prin care firmele vor putea lua până la 30.000 euro. „Împrumutul va fi garantat de stat, în proporţie de 80%, iar dobânda va fi subvenţionată, în limita a 70%”, mai spune Nancu.