În privinţa lentei accesări a fondurilor europene, de cele mai multe ori, autorităţile centrale dau vina pe beneficiari că nu elaborează corespunzător proiectele pe care le depun la autorităţile de management al programelor europene care se derulează şi în România şi pun pe seama primarilor vina pentru slaba absorbţie a banilor care provin de la Uniunea Europeană (UE). Mai mult, într-un document elaborat de Ministerul Economiei, valabil pentru beneficiarii Programului Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, cei de la minister au grupat „greşelile” pe care beneficiarii le fac în mod frecvent atunci când elaborează proiecte. Însă autorităţile de management nu se uită în propria ogradă atunci când arată cu degetul către administraţiile locale, în condiţiile în care, pentru proiectele depuse prin Măsura 3.2.2. a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), criteriile de evaluare a proiectelor s-au schimbat în primăvara anului trecut, exact înainte de începerea sesiunii de depunere. De aceea, au fost situaţii când funcţionarii de la Oficiile Judeţene pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nu au primit dosare cu proiecte pentru că nu conţineau un anumit document despre care primarii au aflat prea târziu. La Constanţa nu au existat proiecte depuse pentru accesarea fondurilor europene care să fie respinse de autorităţile de management, semn că autorităţile locale şi-au făcut treaba, însă problema este că deşi proiectele depuse au fost declarate eligibile, răspunsul de la PNDR a fost că ele nu sunt şi finanţabile. Soluţia pentru proiectele declarate nefinanţabile a venit de la Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, propunere susţinută şi de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), care a adoptat un document de poziţie privind propunerea de realocare a fondurilor europene din programe operaţionale cu grad scăzut de absorbţie către Planul Operaţional Regional, pentru finanţarea proiectelor eligibile dar nefinanţabile depuse de autorităţile locale. Reprezentanţii CJC susţin că în urma analizării gradului de absorbţie al fondurilor europene s-a constatat că gradul de absorbţie realizat până la 31 mai a.c. a fost de 100,87%, însă gradul de contractare rămâne extrem de redus, 82% din totalul de 12,4 miliarde euro fiind neutilizaţi din lipsă de proiecte eligibile.