● Repatrieri nu prea voluntare ● Primul grup de cetăţeni bulgari repatriaţi din Franţa vineri seara sunt etnici turci, nu roma, aşa cum se spunea iniţial. Franţa a trimis acasă un prim grup de13 bulgari a căror şedere pe teritoriul bulgar depăşise limita legală de trei luni. Repatrierea face parte din ampla operaţiune în acest sens anunţată de autorităţile franceze în dorinţa de a întări siguranţa şi igiena publică. Oficialii francezi susţin că aceste persoane, majoritatea cetăţeni români şi bulgari, îşi dau consimţământul de a pleca din Franţa, primind în schimb 300 de euro de adult şi 100 de euro de minor. Acestea îşi păstrează însă dreptul de a reveni în Hexagon oricând vor dori. În ciuda criticilor interne şi internaţionale, Franţa este hotărâtă să continue controversata repatriere a migranţilor romi. Alţi 11 bulgari sunt aşteptaţi să se întoarcă pe data de 25 august, iar un grup de nouă persoane va fi repatriat pe 10 septembrie.

Guvernul francez vorbeşte de repatrieri voluntare ale romilor, dar polemica se aprinde în România, unde cei care s-au întors acasă contrazic versiunea autorităţilor de la Paris şi susţin că poliţiştii i-au ameninţat pentru a-i obliga să plece din Franţa. George Brenier, trimisul special al RTL la Timişoara, a putut sta de vorbă vineri cu câţiva români repatriaţi, chiar la sosirea acestora pe aeroport. Chestiunea întoarcerii lor voluntare este vizibil mult mai nuanţată, comentează postul francez de radio. RTL vorbeşte şi despre „stânjeneala” autorităţilor române. Secretarul de stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, evită să se pronunţe asupra posibilităţii ca romii să fi acceptat sub ameninţare repatrierea voluntară. Mărturiile romilor care s-au întors în ultimele zile sunt uluitoare, relatează RTL, care a stat de vorbă cu o famile de romi cu cinci copii. Aceştia afirmă că au fost nevoiţi să plece din tabăra lor de la Montpellier fără să apuce să îşi strângă lucrurile. RTL a stat de vorbă şi cu Florin Mitroi, care conduce la Bucureşti Comitetul European al Romilor. „Aceşti romi au fost forţaţi să plece. Franţa vrea să-şi păstreze o imagine bună evitând să vorbească despre expulzări, dar poliţiştii francezi au exercitat o uriaşă presiune psihologică. Romii n-au vrut să plece, frica i-a făcut să fugă”, a declarat activistul. Acesta nu îşi face prea multe iluzii. Într-o Românie unde romii sunt detestaţi, sunt puţine şanse ca ei să fie crezuţi pe cuvânt, a conchis RTL.

● Acceptarea diversităţii ● Papa Benedict al XVI-lea s-a adresat duminică, în franceză, pelerinilor francezi veniţi la Castelgandolfo, spunându-le să accepte diversitatea umană şi să-şi educe copiii în spiritul toleranţei, cuvinte care au fost interpretate ca o aluzie la repatrierile romilor ce se desfăşoară în aceste zile. Faptul că a ales să vorbească în franceză sugerează că Suveranul Pontif s-ar putea referi la măsurile de repatriere a sute de romi la care procedează autorităţile franceze, comentează agenţiile internaţionale de presă. Cuvintele Papei vin după ce în ajun şi alţi reprezentanţi ai clerului catolic au criticat modul în care procedează Franţa. Giancarlo Perego, directorul general al Fundaţiei Migrantes din cadrul Conferinţei Episcopale Italiene, a comentat sâmbătă la Radio Vatican măsurile luate de Paris, dar şi cele avute în vedere de Italia.

Un preot catolic a refuzat medalia Ordinul Naţional de Merit, una dintre cele mai înalte distincţii franceze, din cauza politicii Guvernului împotriva romilor, şi a declarat că se roagă ca preşedintele Nicolas Sarkozy să aibă o criză cardiacă. Părintele Arthur, un preot din Lille, i-a scris ministrului de Interne, Brice Hortefeux, pentru a-i spune că refuză medalia Ordinul Naţional de Merit.

● Noi expulzări ● Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, spune că „Parisul pur şi simplu copiază Italia” trimiţând acasă în România sute de romi şi anunţă într-un interviu că are de gând să ceară ca şi cetăţenii UE care nu respectă condiţiile de şedere să poată fi expulzaţi ca orice alţi imigranţi ilegali. „Sarkozy are dreptate, dar nu e nimic nou în ce face el. De ani de zile Italia foloseşte calea repatrierii voluntare asistate”, spune ministrul într-un interviu publicat sâmbătă de „Corriere della Sera”. Acesta a amintit că în 2007 metoda a fost folosită în privinţa romilor de primarul de atunci al capitalei italiene, Walter Veltroni, care nu era Jean-Marie Le Pen. Prin urmare, afirmă Maroni, „Franţa nu face nimic altceva decât să copieze Italia”. Ministrul italian, membru al partidului Liga Nordului, subliniază însă că trebuie făcut pasul mai departe şi mărturiseşte că ar vrea ca şi cetăţenii europeni care nu îndeplinesc criteriile minime în materie de venituri şi adăpost, sărăcind astfel finanţele statului-gazdă, să poată fi expulzaţi ca orice alţi imigranţi ilegali. „Mulţi romi sunt cetăţeni europeni, dar nu îndeplinesc niciuna dintre aceste condiţii minime”, s-a plâns ministrul italian.

Potrivit prevederilor europene, un cetăţean UE poate sta pe teritoriul altui stat UE timp de trei luni fără nicio condiţie, dar pentru a-i fi permisă şederea dincolo de această perioadă, trebuie să arate că are un venit din care se poate întreţine. De asemenea, un cetăţean european poate fi îndepărtat de pe teritoriul altui stat UE, dacă este considerat o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.